ISTORIE

6 decembrie 1916 – Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria și Imp. Otoman) ocupă Bucureștiul

O delegație germană condusă de prințul Schaumburg – Lippe, fostul atașat militar al Germaniei în România, a sosit în București și a cerut autorităților să semneze capitularea orașului. Primarul Capitalei, Emil Petrescu, în prezența reprezentanților guvernului (plecat la Iași) a semnat „declarația de capitulare în fața inamicului”. Trupele germane au intrat dinspre Chitila, pe Calea Griviței, iar centrul orașului s-a animat de curioși.

La sfârşitul lunii noiembrie, zvonul că armata română pierduse bătălia pentru Bucureşti s-a răspândit cu repeziciune. Capitala se umple de fugari de pe front, pe străzile din sudul oraşului apar şiruri de trăsuri militare, cavalerişti fără arme, soldaţi rupţi de oboseală şi plini de noroi. În urma lor apar şiruri de care şi căruţe cu locuitorii satelor care fug din faţa bulgarilor. Se instalează panica. Oamenii fug cu tot ce se poate: mobilă, alimente, păsări. De căruţe sunt legate animalele. Un val uriaş de oameni se îndreaptă spre Gara de Nord unde aglomeraţia e înspăimântătoare, în gară nici nu se poate pătrunde.

Mareşalul Mackensen, comandantul trupelor germano-bulgaro-turce de la sud, ameninţă că va folosi artileria grea dacă oraşul nu capitulează. La 5 decembrie (stil nou), oficialităţile oraşului, însoţite de miniştrii american şi olandez, se întâlnesc cu parlamentari germani, asigurându-i că oraşul nu era ocupat, fapt confirmat şi de patrule.

În dimineaţa zilei de miercuri, 6 decembrie (stil nou), locuitorii Capitalei sunt treziţi de explozii teribile urmate de un incendiu de proporţii – arsenalul armatei fusese aruncat în aer. Se zvoneşte că intrarea mareşalului Mackensen în oraş e iminentă. Străzile sunt pline de lume, cu sentimente şi aşteptări amestecate.

În jurul orei 15, trupele Puterilor Centrale defilează pe Calea Victoriei, întâmpinate cu flori şi entuziasm de doamne şi domnişoare aparţinând în mare măsură comunităţilor germană şi austriacă. Mareşalul Mackensen soseşte într-un automobil decapotabil şi e surprins să vadă în centru prăvălii deschise şi cafenele pline. Va nota ulterior:

„Pe măsură ce pătrundem mai adânc în oraş, se conturează imaginea vieţii şi forfotei unui mare oraş paşnic. Magazine deschise, cafenele pline! Poliţişti în uniformă reglementează într-o ţinută ireproşabilă circulaţia. În Berlin n-ar fi fost mai ordonat. Izolat răsună strigăte de ura! şi aclamaţii în limba germană. Nu ne găsim oare în mijlocul unei populaţii inamice? Nu este, totuşi, război? E un vis care ne înşală?

”Forțele româno-ruse, circa 150.000 de oameni, au fost conduse de generalul Constantin Prezan, în timp ce forțele Puterilor Centrale, circa 250.000 de oameni, s-au aflat sub comanda generalilor August von Mackensen și Erich von Falkenhayn.

Planul de luptă al generalului Prezan a fost unul îndrăzneț, prevăzând un atac puternic la joncțiunea celor două grupări germane, care în cazul unei reușite, ar fi condus la respingerea peste Dunăre a grupării lui Mackensen și întoarcerea flancului grupării conduse de von Falkenhayn. Planul a reușit în faza inițială, forțele româno-ruse reușind să surprindă inamicul. Ulterior însă, în urma unei serii de circumstanțe („trădarea” generalului Culcer, lipsa de implicare a unităților ruse, capturarea de către germani a planurilor de campanie), forțele germano-bulgaro-turce au reușit să restabilească situația și, beneficiind de superioritatea numerică, să forțeze forțele române să se retragă.

Ca urmare, la 6 decembrie 1916 trupele germane au intrat în București și l-au ocupat. Guvernul român, precum și unitățile armatei române, au fost obligate să se retragă în final în Moldova. Deși Bătălia pentru București a fost pierdută, ea a fost doar o înfrângere tactică, deoarece Puterile Centrale nu și-au atins obiectivul strategic de a scoate România din război.

Datoriră numărului de forțe implicat, a duratei și a lungimii frontului, Bătălia pentru București este considerată a fi cea mai complexă operațiune militară desfășură de Armata Română în anul 1916. Bucureștiul a fost în cele din urmă eliberat după capitularea Puterilor Centrale în anul 1918.

Comentează

Back to top button