POLITICĂ

CCR trimite la plimbare Curtea de Justiție a UE: Constituția României nu permite aplicarea deciziei CJUE

Curtea Constituțională a dat joi un răspuns la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit marți că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene, fără riscul de a fi anchetați disciplinar. CCR argumentează că decizia CJUE poate fi pusă în aplicare doar după revizuirea Constituției României.

„CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, a transmis Curtea Constituțională a României joi, într-un comunicat de presă.

CCR face trimitere la decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care, sesizată cu mai multe cauze din România, a stabilit că judecătorii pot lăsa neaplicate decizii ale Curții Constituționale, care, dacă ar fi aplicate, ar crea impunitate pentru infracțiuni grave sau ar încălca principiul supremației dreptului european.

Curtea Constituțională susține în răspunsul său că niciuna dintre cauzele cu care a fost sesizată CJUE „nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni” și subliniază că, „potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii”.

Redăm în continuare răspunsul complet al Curții Constituționale:

Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România », C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:

Prin Decizia nr.685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii

Prin Decizia nr.417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.

Prin Decizia nr.51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Prin Decizia nr.26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.

Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:

–   compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;

–   la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;

–   punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;

–   la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.

Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.

Subliniem faptul că, potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.

De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.

1 comentariu

  1. Pentru a face o nouă constituție, trebuie cunoscut istoricul ideii de constituție, cine au fost promotorii ideii și scopul ce l-au avut în vedere.
    Iată un citat dintr-un document al grupului „6.6.6.”, elaborat la Toronto la sfârșitul lunii iunie 1967:
    >> Trebuie să procedăm de așa manieră, încât să imprimăm excepții în diversele sfere ale societății, cum ar trebui să fie noile reguli generale, aplicabile pentru toți, scop principal al tuturor contestaților sociale viitoare, exprimate de tineretul Națiunilor.
    Astfel, excepția va deveni detonatorul, cu ajutorul căruia întreaga societate istorică se va nărui în sine însăși, într-o epuizare și o confuzie fără precedent.
    Fundamentele societății occidentale, în esența lor, originează – în linie dreaptă – din moștenirea iudeo-creștină. Tocmai această moștenire este aceea care a făcut din familie nodul, cheia de boltă a oricărui edificiu social din prezent.
    Predecesorii noștri, care i-au finanțat pe scriitorii revoluționari de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, înțeleseseră importanța necesității de a fracționa și apoi de a face să explodeze acest nucleu vital, dacă dorea, de exemplu, ca în Rusia, să reușească să instituie noul „Sistem Comunist” din vremea aceea. Și tocmai asta au făcut, determinând în mod minuțios producerea, de către filosofii și scriitorii neconformiști ai epocii, al unui manifest al gloriei „Statului-Dumnezeu”, acesta având prioritate absolută asupra individului și a familiei.
    Pentru a ajunge cu certitudine la construirea unui guvern mondial, a unei Noi Ordini Mondiale Comunitare, în care toți indivizii, fără excepție, să fie supuși Stării Mondiale a Ordinii Noi, trebuie,
    în primul rând,
    să provocăm dispariția familiei, ceea ce va antrena – din aceeași lovitură – dispariția învățămintelor religioase ancestrale
    și, în al doilea rând,
    să-i nivelăm pe toți indivizii, făcând să dispară clasele sociale, în special clasele mijlocii.
    Dar trebuie să procedăm astfel, încât toate aceste schimbări să pară a fi fost generate de către voința populară și să aibă aparențele… democrației.<> Iata care este programul noii Constitutii pe care noi o pregatim:
    vom crea Legea, Dreptul si Tribunalul:
    1) sub forma de propuneri ale corpului legislativ;
    2) prin decrete ale Presedintelui (republicii) sub forma de ordine generale, prin acte ale Senatului si prin decizii ale Consiliului de Stat, sub forma de ordine ministeriale;
    3) în cazul când vom gasi ca este folositor, sub forma de lovitura de Stat.
    Acum, dupa ce am stabilit în mod aproximativ acest modus agendi (modalitate de actiune), sa ne ocupam cu amanuntele masurilor care ne vor servi sa terminam transformarea Statului în întelesul pe care l-am expus. Vreau sa zic ca ne vom ocupa cu mai multa atentie de liberatea presei, de dreptul de asociatie, de libertatea constiintei, de principiul electiv si de multe alte lucruri, care vor trebui sa dispara din repertoriul omenirii si care urmeaza sa fie cu desavârsire schimbate, de îndata ce noua Constitutie a noastra va fi proclamata.
    Numai în acest moment vom putea publica nestânjeniti toate ordinele noastre. Mai târziu, orice schimbare considerabila va fi primejdioasa. Daca aceasta schimbare se face în sensul unei asprimi care nu poate fi îndurata, ea poate atrage dupa sine o deznadejde foarte mare pricinuita de teama de noi schimbari de acelasi fel.
    Daca, dimpotriva, schimbarea se îndeplineste în sensul unor îngaduinte ulterioare, se va zice ca noi însine ne-am recunoscut greselile, iar acest lucru va întuneca faima înaltei inteligente, a puterii noastre, sau se va zice ca ne-a fost teama si ca am fost siliti sa facem concesii, pentru care nimeni nu ne va multumi, deoarece toti vor crede ca, de fapt, au avut dreptul la ele. Atât una cât si cealalta din aceste eventualitati, ar fi deci pagubitoare pentru noua noastra Constitutie.<> – Secretul loviturii de stat mondiale ce va dura o zi.
    – Condamnarile la moarte ce vor fi pronuntate atunci.
    – Soarta viitoare a tuturor francmasonilor crestini.
    – Caracterul legendar si mistic al puterii francmasonilor.
    – Înmultirea rapida a lojilor francmasonice.
    – Administratia centrala a Marilor maestri francmasoni.
    – Tainica afacere Azeff.
    – Francmasoneria este calauza esentiala a tuturor societatilor secrete.
    – Importanta tainica a succesului public.
    – Colectivismul inerent.
    – Victimele eventuale.
    – Condamnarea ulterioara la moarte a francmasonilor.
    – Prabusirea planetara a prestigiului legilor si al autoritatii.
    – Prealegerea francmasonilor.
    – Scurtimea si limpezimea exemplara a legilor care vor fi promulgate în timpul domniei viitoare a francmasonilor.
    – Supunere totala si neconditionata fata de autoritate.
    – Masuri dure contra abuzurilor de putere.
    – Cruzimea neobisnuita a pedepselor.
    – Limita vârstei pentru cei care vor fi judecatori.
    – Liberalismul judecatorilor si al puterii vor dispare.
    – Banul mondial al Statului Planetar Unic.
    – Absolutismul fara precedent al francmasoneriei.
    – Dreptul de casatie.
    – „Aspectul” patriarhal al viitorului „guvern” Planetar.
    – Zeificarea obligatorie a guvernului.
    – Dreptul celui mai tare în calitatea sa de drept unic.
    – Regele Statului Unic Planetar este considerat a fi patriarhul lumii.

    Când în sfârsit vom începe a domni peste tot globul – cu ajutorul loviturilor de Stat (pregatite în aceeasi zi) – si dupa ce vom fi hotarât desfiintarea tuturor guvernelor în fiinta (chiar daca pâna atunci va mai trece o oarecare vreme), vom cauta sa împiedicam uneltirile si comploturile împotriva noastra. În acest scop, vom osândi la moarte pe toti aceia care vor întâmpina venirea noastra la putere cu armele în mâini. De asemenea, orice înfiintare de noi societati secrete, ce nu va servi scopurile noastre, va fi atunci pedepsita cu moartea. Atât societatile secrete care exista în zilele noastre si care ne sunt cunoscute, ori care ne-au servit si ne servesc înca, cât si cele care nu ne sunt cunoscute, vor fi dupa aceea desfiintate, iar membrii lor vor fi trimisi în continente departate, în afara Europei. La fel vom proceda cu toti cei care stiu prea multe despre noi (chiar din rândurile noastre, din Francmasoneria exterioara, care au ajuns sa stie prea multe lucruri secrete). Aceia pe care îi vom cruta pentru un motiv oarecare, vor trai sub o vesnica amenintare a surghiunului.<<
    1. „Planul Roșu – Pâine și Circ”, componentă a „Protocoalelor de la Toronto:
    https://drive.google.com/file/d/10b22iMJrb-mGTdWiMLTlpkQF8h2-hDr-/view?usp=sharing
    2. Protocoalele Înțelepților Sionului:
    https://drive.google.com/file/d/1IorzAVndVfMqlkVDf7ngOQuO-rD0cBgh/view?usp=sharing

Dă-i un răspuns lui Wiltis Anulează răspunsul

Back to top button
%d blogeri au apreciat: