Parlamentul European a adoptat în toamna anului 2021 o rezoluţie care susţine că familiile LGBTIQ şi cuplurile de acelaşi sex ar trebui să aibă aceleaşi libertăţi în toate ţările Uniunii Europene. Părerile europarlamentarilor români au fost împărţite: şase au votat rezoluţia, în timp ce 18 s-au opus, iar alţi şase s-au abţinut şi doi au lipsit la vot.
Rezoluţia referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE a fost adoptată în plenul Parlamentului European cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă şi 123 abţineri. Dintre grupurile parlamentare, Renew Europe (condus de Dacian Cioloş) şi grupul Social-democraţilor europeni au votat aproximativ în totalitate pentru. Din cadrul Renew Europe, românii care au votat pentru adoptatea rezoluţiei, membri USR PLUS, sunt: Dacian Cioloş, Alin Mituţa, Dragoş Pîslaru, Nicolae Stefănuţă, Ramona Strugariu şi Dragoş Tudorache.
Uniunea Europeană trebuie să ofere o perspectivă clară de aderare Republicii Moldova, UE are nevoie de pro-europenismul ei, atunci când există o dorință şi voință politică de a construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă, a declarat, într-un interviu acordat Europei Libere, vicepreședintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, eurodeputata română Ramona Strugariu.
Ramona Strugariu: „Avem o agendă care pune trei de „R” foarte hotărât și foarte mari – Reformă, Reziliență, Redresare. Și nu e întâmplător că, în sfârșit, Republica Moldova e hotărâtă să facă acești pași nu doar declarativ, ci efectiv pe calea reformelor. Pentru componentele de reziliență și de redresare este mare nevoie de sprijin și din partea noastră, este nevoie de sprijin economic, financiar, este nevoie de sprijin cu expertiză, și aș sublinia aici domeniul energetic, pentru că e foarte important, dar am văzut și semnalele, ultimele decizii pe care le-au luat liderii europeni.”
Europa Liberă: Reforme înseamnă costuri financiare, dar și costuri politice. Ați putea să ne spuneți mai întâi despre costurile financiare ale reformelor, după care să vă referiți și la costurile politice și dacă ar trebui să-i demotiveze sau, din contra, să-i încurajeze și mai mult pe politicienii de la putere să fie hotărâți din moment ce au promis că sunt gata să facă aceste reforme?
Ramona Strugariu: „Eu n-aș pune pe primul loc costurile financiare dintr-un motiv relativ simplu, eu cred că dacă există niște costuri financiare mai mari pe termen scurt, putem discuta, făcând reforme despre beneficii financiare pe termen mediu și lung. Guvernul Republicii Moldova și, de fapt, Republica Moldova se află într-un context foarte bun, cel mai bun istoric pe care l-a avut până acum. Gândiți-vă că aveți președinția, aveți guvernul și o majoritate parlamentară solidă angajată pe această cale proeuropeană. Și semnalele dinspre Uniunea Europeană, de peste tot sunt de încredere în această formulă politică, care există
acum în Republica Moldova. Niciun guvern care vrea să facă repede și bine reforme nu e scutit de greșeală poate, important e că nu e rea-voință și poate că sunt greșeli din prea mult entuziasm, din dorința de a livra repede și bine cetățenilor, dar cred că acele guverne și acei politicieni cu experiență știu că cu riscul de a scădea în sondaje și de a face reforme mai puțin populare, ele trebuie făcute în primul, primii ani de mandat, pentru ca efectele lor să și vadă în momentul în care ceri încrederea oamenilor pentru un viitor mandat. Nu prea există reforme populare făcute foarte bine, pentru că, sigur că da, dacă discutăm de reforma administrativ-teritorială, ea implică niște reorganizări, poate niște oameni pierd niște poziții, poate că algoritmii politici se restrâng un pic; dacă discutăm despre reforma din justiție, e cu foarte mari emoții, știm bine, sunt oameni din vechiul sistem care poate tremură gândindu-se la ce se va întâmpla în momentul în care se declanșează niște investigații serioase, sunt alți oameni care poate au fost de bună-credință, își doresc să continue să lucreze în sistem, dar nu știu cum vor fi priviți de noii guvernanți. Sigur că fiecare dintre aceste lucruri generează emoții noi, sigur că, de exemplu, nerăbdarea societății referitoare la agenda anticorupție este destul de mare, dar mă întorc, reformele făcute bine înseamnă și niște audituri serioase în sistem. Dacă e vorba despre reforma administrativă – simplificare; dacă e vorba despre reforma administrativ-teritorială – digitalizare. Și aici chiar face bine ce face Republica Moldova și am avut niște discuții foarte bune la Chișinău, că e vorba de reforma justiției și niciodată acest entuziasm nu ar trebui să fie mai important decât rigoarea cu care faci reformele. Doi: da, sunt nepopulare unele dintre ele, pentru că efectele se văd pe termen scurt într-un fel în care oamenii poate nu s-ar aștepta să le vadă. Trei: sunt benefice pe termen mediu și lung aceste reforme și chiar dacă scad un pic în sondaje, important e acest punct de redresare din sondaje când reformele încep să-și facă efectul și când oamenii încep să vadă și beneficiile acestor măsuri mai puțin populare. Și cred că Guvernul Republicii Moldova, pentru că este altfel această situație politică fără precedent, are spațiu să respire, să facă pasul înapoi și să se gândească strategic la această planificare a reformelor, cu priorități, are și susținerea din partea Uniunii Europene, necondiționat din partea noastră, necondiționat.”
Europa Liberă: Condițiile rămân acelea pe care chiar Republica Moldova le-a acceptat, pentru că ele sunt prevederile planului de acțiuni pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană, Acordul de Asociere?
Ramona Strugariu: „Exact. Nu suntem în alt cadru, suntem în același cadru, diferența este că vedem și bună-credință politică, și intenția politică, și cred că și competența necesară pentru ca aceste reforme să se întâmple, pentru că aveți un aparat guvernamental și, cel puțin, prima linie, aceea a miniștrilor, de oameni foarte capabili și aceasta contează foarte mult pentru o guvernare, să știți.”
Europa Liberă: Nemulțumirile cetățenilor știți de unde pornesc? De la creșterea prețurilor, de la creșterea tarifelor, a fost această criză a gazelor, criza pandemică și uneori cetățeanul spune că de aici se pierde încrederea în cei care guvernează, pentru că ei nu pot, de exemplu, să stopeze creșterea tarifelor sau a prețurilor sau mai degrabă poate că nu reușesc să majoreze salariile și pensiile.
Ramona Strugariu: „Criza energetică e un subiect despre care putem să discutăm foarte, foarte mult și nu este specific doar Republicii Moldova, ne confruntăm cu o creștere de tarife în general pe piața europeană și sunt complicate discuțiile și nu degeaba avem un plan foarte clar pe care toată lumea trebuie să și-l asume tocmai pentru o reziliență energetică crescută, tocmai pentru diversificarea resurselor, tocmai pentru energii regenerabile, plan în care ar trebui să fie integrate statele din Parteneriatul Estic și, în special, cele care și-au manifestat foarte curajos această intenție de aderare, nu doar prin vorbe, așa cum spuneam, ci și
prin fapte. Nu știu cât de tare ne ajută să aruncăm unilateral vina pe Guvernul Republicii Moldova pentru ce face Gazprom-ul sau pentru faptul că în condiții în care tu ca lider te gândești la cele mai bune soluții posibile, ca să nu lași țara în frig și fără resurse energetice, ceea ce-i fundamental, e una dintre condițiile absolut fundamentale, nu poți să rămâi cu o țară în frig și în întuneric, sigur că accepți niște condiții care nu sunt neapărat ideale, unele din ele cu un preț de trei ori mai mare, deci ce ai putut să obții în acel moment, dar n-ai lăsat o țară în frig și în întuneric. De fiecare dată în momentul în care se poartă astfel de negocieri, și eu sunt convinsă că pedala va fi apăsată în continuare de Rusia destul de tare pe această componentă cu care ține încă captivă Republica Moldova se vor întâmpla discuții complicate. Ce mi se pare important este: 1) să văd echilibru și diplomație din partea Republicii Moldova în aceste discuții, pentru că până la diversificare oamenii trebuie să aibă aceste resurse; 2) e important ca partenerii europeni să fie activi în acest dialog. Au fost și în criza gazului recentă și știm foarte bine că acest sprijin a existat și direct, inclusiv prin președinta Comisiei Europene, trebuie să fie în continuare foarte aproape și foarte implicați și să ajute la acest proces de negociere în așa fel încât Republica Moldova să nu se simtă singură…”
Europa Liberă: Dar în ceea ce privește această poziție de balansare între Est și Vest, cum credeți că ar trebui să se comporte guvernarea ca într-un sfârșit totuși să le fie clar și cetățenilor care este calea corectă pe care trebuie să se îndrepte țara? Acest echilibru între Est și Vest cum se vede de la Bruxelles pentru Republica Moldova?
Ramona Strugariu: „Spuneți-mi un pic ce înseamnă „echilibru între Est și Vest”, pentru că mie mi se pare că părerea cetățenilor din Republica Moldova este foarte clară în sensul de pro-europenism, că recent a fost făcut în iunie sau în iulie acest sondaj care arată că aproape 70 la sută din cetățenii Republicii Moldova aleg calea europeană. Cred că lor le este destul de clar, doar că instrumentele trebuie explicate mai bine. Și aici mă întorc la niște discuții pe care le-am avut în ministere destul de multe, aș spune, apropo și de așteptările societății civile, și de așteptările societății în sens mai larg de a fi informată în legătură cu ce se întâmplă. În criza gazului, unul dintre lucrurile importante care s-au reproșat, să spunem așa, guvernului a fost felul în care el a comunicat referitor la această criză, lumea nu știa ce se întâmplă, nu înțelegea care sunt pașii, ce urmează, dacă se va reuși sau nu un acord.
Poate că nici ei n-au știut până în ultimul moment dacă această negociere va avea o finalitate sau dacă vor ajunge până la urmă la un acord, dar cred că putea să fie această dimensiune a comunicării simple și clare mai bine explicată, pentru că, așa cum spuneam, tendința este de a acuza guvernul, când, de fapt, Gazprom-ul este principalul actor acolo în discuție și influența rusă, de fapt, mai largă în toată această poveste. Oamenilor li se poate explica acest lucru, în așa fel încât să nu plece deja pe narativele dezinformării și ale propagandei, pentru că în asta sunt foarte tare specialiști vecinii noștri, mai larg în legătură cu reformele și în legătură cu pașii pe care îi face guvernul sau pe care îi face parlamentul în legislativ. Iarăși mă întorc la comunicarea proactivă a cabinetelor, a ministerelor, a parlamentului. Unul dintre cele mai bune mijloace, de fapt, de a combate dezinformarea și de a gestiona așteptările oamenilor este această comunicare proactivă. Eu n-am auzit reproșuri de fond legate de activitatea guvernului sau a parlamentului cât am fost în Republica Moldova. Și m-am întâlnit și cu reprezentanți ai societății civile și ai guvernului și aveți oameni în guvern din societatea civilă, dar am auzit despre această comunicare care poate să fie îmbunătățită și informațiile care trebuie să ajungă mai repede și mai bine la oameni, pentru că ei sunt, de fapt, principalii aliați ai guvernului în acest proces și sunt, în sfârșit, pe aceeași parte a baricadei. Guvernele anterioare erau pe cealaltă parte a baricadei raportat la voința cetățenilor, oamenii voiau mai mult în Uniunea Europeană decât voiau guvernanții, asta era clar. Ei, în sfârșit, sunt pe aceeași parte a baricadei și atunci cred că relația asta de a comunica permanent și transparent și transparența decizională poate să ajute foarte, foarte mult guvernul în perioada următoare.”
Europa Liberă: Dar declarațiile care se fac la Moscova se pare că arată foarte clar că Federația Rusă nu ar vrea să-și piardă sateliții pe care i-a avut în zona sa de influență? Și iată am s-o citez pe președinta Maia Sandu, care spunea că Republica Moldova vrea să devină membru al Uniunii Europene într-o zi: „Ne-ar plăcea să ajungem acolo mai devreme decât mai târziu”, a spus Maia Sandu pentru agenția de presă Reuters. Opțiunea pentru Uniunea Europeană cum e văzută și, mai ales, cum poate fi sprijină de Uniunea Europeană în continuare, ținând cont și de poziția Federației Ruse, care se pare că, deocamdată, nu vede cu ochi buni apropierea fostelor republici sovietice de Occident?
Ramona Strugariu: „Sunt foarte multe lucruri pe care nu le vede cu ochi buni Federația Rusă, și totuși ele se întâmplă. Mie mi se pare mult mai important de a fixa o dată certă, să spunem, a oferirii statutului de țară-candidat Republicii Moldova, pregătirea efectivă pentru acest parcurs. Ce n-am văzut la summitul din Parteneriatul Estic, și aș fi simțit nevoia să-l văd, era tocmai acest mesaj mai curajos din partea liderilor europeni de a deschide clar perspectiva aderării către acele state din Parteneriatul Estic care merită această perspectivă. Dintre toate cred că Republica Moldova în acest moment este în contextul cel mai bun să se apropie de această zi efectiv a aderării.”
Europa Liberă: Și credeți că ea se poate desprinde de celelalte state care fac parte din Parteneriatul Estic și perspectiva pentru Republica Moldova să fie una mult mai clară?
Ramona Strugariu: „O să fiu subiectivă aici. E delicat de purtat discuția în momentul în care susții toată agenda Parteneriatului Estic, fără ca alte state din Parteneriatul Estic să se simtă poate îndepărtate sau să se gândească că sunt discriminate, dar gândiți-vă că inclusiv leadership-ul european dă semnale clare, în primul rând, pentru această abordare de trio cu Ucraina, Georgia, Republica Moldova și, în al doilea rând, eu spun și sunt și alte voci care spun că Republica Moldova se poate desprinde și poate cumva să fie statul-fanion în această perspectivă a aderării. Și știm că în celelalte două țări din acest trio sunt evenimente complicate, în Ucraina – de-a dreptul tensionate în ultima perioadă.
În același timp, cred că atenția fiind concentrată foarte tare în acea direcție din partea Rusiei, aceasta permite Republicii Moldova o perioadă de creștere și de dezvoltare, și de integrare sectorială. Ieri a fost acel anunț și, sincer, m-am bucurat foarte, foarte mult pentru cei 590 de milioane de dolari pe care i-a aprobat Fondul Monetar Internațional exact pentru această agendă de reforme și pentru susținerea acestui parcurs al Republicii Moldova. Reforme structurale e prima chestiune menționată acolo și îmbunătățirea cadrului anticorupție, bineînțeles, și redresarea post-pandemie sunt toate importante, după aceea, aceste componente sectoriale, infrastructura, și aici ați văzut și acele acorduri semnate pentru împrumuturile de sprijin pentru Republica Moldova. E o abordare bună asta a pașilor concreți. O să spun și de ce. Pentru că în momentul în care ei sunt făcuți cu această asistență financiară și cu dezvoltarea economiei, pentru că o economie rezilientă este mult mai rezistentă și în fața atacurilor Rusiei, acesta-i adevărul. S-ar putea să vedeți la un moment dat curajul unor lideri europeni, ceea ce nu văd astăzi eu, din păcate, de a spune: „Haideți să deschidem porțile pentru acei oameni care au lucrat concret și care chiar s-au ținut de treabă, și care chiar au folosit banii europeni, care chiar sunt digitalizați, care sunt foarte bine pe agenda asta a reformelor administrative și din justiție, și energetice, hai să facem pasul de a deschide porțile încă o dată”.
Gândiți-vă că sunt state în Balcanii de Vest care au statutul de țară-candidat și nu sunt în Uniunea Europeană și sunt în continuare discuții foarte delicate referitoare la felul în care funcționează acolo justiția, respectarea drepturilor omului, agenda anticorupție, poate într-o zi Republica Moldova o să ajungă într-o situație, și eu cred că poate, chiar cred că poate, mai bună efectiv, decât unele dintre aceste state și atunci de ce să nu fie una dintre primele țări sau chiar prima țară care face concret acest pas? Pregătirea, toată această perioadă de pregătire e foarte importantă. Aș vrea să ajungem în acest context un pic mai liniștit și pentru Uniunea Europeană, pentru că sunt vremuri tulburi pentru toată lumea, asta e clar, în care să ne gândim noi cu curaj la integrare și la lărgirea spațiului Uniunii. Avem și noi nevoie de sânge proaspăt, nu doar Republica Moldova de Uniunea Europeană.”
https://moldova.europalibera.org
Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!