JUSTITIE

Liberalii își doresc cedarea suveranității în fața Bruxelles-ului! Lider PNL, atacă CCR: România trebuie să se supună deciziei CJUE

Decizia Curții Europene de Justiție transformă instituțiile naționale în niște forme fără fond, care nu mai au nici un fel de putere legislativă în fața dreptului european. Șefa Comisiei Juridice de la Senat, Laura Iuliana Scântei, lansează o tiradă la adresa conducerii Curții Constituționale a României, care se opune cedării suveranității statului român în fața mai marilor de la Bruxelles. Liberala Laura Iulian Scântei speră că în vară se va schimba conducerea CCR, astfel nu vor mai fi în fruntea instituției personaje ultraconservatoare ca Valer Dorneanu.

Precizăm că Iuliana Scântei a fost acuzată de fals și uz de fals, după ce ar fi devenit senator din partea PNL fără să fie membru de partid. Senatoarea Iuliana Scântei este o apropiată a fostului ministru al Justiției, Tudor Chiuariu. Ea a devenit notar în timpul mandatului acestuia la Justiție și apoi a fost secretar general la minister.

Fostul preşedinte al Comisiei juridice din Senat, Tudor Chiuariu, apropiatul domnei Scântei, a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.

Interviu la RFI cu Iuliana Scântei pe tema deciziei Curții Europene de Justiție

Invitata dimineţii la RFI este preşedinta Coimisiei Juridice a Senatului, Laura Iuliana Scântei, parlamentar PNL. Discutăm despre disputa dintre Curtea Constituțională a României și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Explicăm imediat. Bună dimineața. Mulțumesc că ați acceptat invitația noastră.
Laura Iuliana Scântei: Bună dimineața. Mulțumesc și eu pentru invitație.
Realizator: CJUE a stabilit că judecătorii din statele membre pot ignora deciziile Curții Constituționale, dacă ele contravin dreptului european. Ulterior, CCR a precizat într-un comunicat de presă că acest lucru nu este posibil decât prin modificarea Constituției. Lămuriţi-ne cine are dreptate.

Laura Iuliana Scântei: Păi, cine să aibă dreptate? CJUE. Dacă invocăm comunicatul postat în data de 23 decembrie pe site-ul Curţii, aș vrea să remarcăm un singur lucru, care este extrem de important, atunci când facem această analiză: comunicatul acesta nu are nicio valoare juridică. El nu reprezintă poziția României față de angajamentele asumate deja la data aderării la Uniunea Europeană și, din datele pe care le deținem, nu reprezintă nici poziția oficială a Curții Constituționale, nefiind asumat într-o şedinţă de plan și votat de majoritatea judecătorilor Curții Constituţionale, așa cum cere legea și regulamentul de organizare și funcționare. Vorbim de o postare, de fapt, pe site-ul Curţii, neasumată deloc cu o semnătură, postat de un departament intern de relații externe, protocol și relații cu presa. Dacă ne uităm în regulamentul de organizare și funcționare al Curții, vedem că acest departament intern este subordonat direct unui singur om, respectiv președintelui Curții Constituționale. Având această interpretare foarte clară, că o postare de pe site-ul CCR nu poate fi tratată nici în presa națională, nici în presa internațională, nici de către partenerii europeni ca fiind poziția oficială a statului român şi chiar nici poziția oficială a Curții Constituționale, așa cum ar reprezenta o decizie votată de judecătorii Curții Constituţionale și care are efecte obligatorii, potrivit Constituției, de la această valoare, de fapt non valoare juridică, trebuie să pornim în a discuta despre impactul deciziei CJUE./csimion/ Dar, repet, neasumându-ne sau nepunând în cârca statului român o poziție probabil publicată din dispoziția unui președinte al Curții Constituţionale încă în funcție pentru 6 luni de zile și care, iată, potrivit ideologiei și modul în care şi-a derulat exercitarea atribuțiilor de președinte, mai cu seamă în legislatura în care o majoritate parlamentară era condusă de un lider PSD numit Liviu Dragnea, a știut prin decizii ale Curții să decupeze aproape o întreagă legislație penală de efectele punitive asupra infractorilor prin decizii interpretative ale Curții Constituţionale.

Realizator: Îl acuzați pe Valer Dorneanu, președintele CCR, de partizanat politic? Dânsul fiind fost lider important al PSD-ului.

Laura Iuliana Scântei: Desigur. Nu îl acuz eu în mod direct. Modul în care și-a exercit atribuțiile în calitate de președinte, modul în care a mai avut, şi-a mai exprimat diverse poziționări publice, dar modul cum a influențat de fapt în cadrul unor dezbateri ale Curții, mai cu seamă pe sesizări privitoare la conflicte juridice de natură constituţioanlă între puterile statului sau între autorități ale statului din România, soluțiile finale, și cum a impus de fapt așa-numita conduită a autorității sau puterii aflate în conflict, o conduită de urmat în opinia unei majorități a plenului, potrivit Constituției, aţi văzut rezultatele, iar comunicatul de presă în mod surprinzător reamintește, aproape cu o ipocrizie dusă la nivel de politică instituțională în ultimii ani, chiar acele decizii aberante care ne-au adus, iată, în fața a două condamnări succesive în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, că nu suntem la prima condamnare.

Am mai avut una în luna mai, atunci când s-a pronunțat pe /…/ pe conformitatea legii privind înființarea Secției Speciale din România, în raport de dreptul european. Deci, nu suntem la a doua condamnare, nu este o condamnare care să se resfrângă, din păcate o spun, pentru Curtea Constituțională, ea se răsfrânge asupra statului român, pentru că statul român este cel care are angajamentul de a respecta primatul dreptului european, inclusiv în activitatea de legiferare, fie că vorbim la nivelul de guvern sau la nivel de parlament, dar eu cred că aceste lucruri vor avea un sfârșit anul acesta, atunci când, la mijlocul lunii iunie, Curtea se va înnoi cu trei judecători, și sper într-o reînnoire şi a jurisprudenței Curții Constituționale, să nu mai fim în situația de a avea astfel de comunicate, postate neasumat, și care nu reprezintă, repet, poziția oficială a Curții Constituţionale.

De altfel, voi pune în prima ședință a Comisiei juridice a Senatului, voi pune în discuția membrilor comisiei acest comunicat de presă, cum se intitulează el, şi ce efecte juridice poate avea un astfel de comunicat, de exemplu, cu privire la atribuția Parlamentului, a Senatului în cazul nostru, de a legifera cu recunoașterea primatului și respectarea dreptului europea. Pentru că trebuie să știți, România și-a asumat să acorde prioritate dreptului european în activitatea legislativă națională nu doar la aderare şi fix acum o lună de zile, într-un răspuns adresat comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, Ministerul Justiției, Guvernul României, dar inclusiv Senatul României au transmis un punct de vedere în care au reiterat acest angajament. Curtea Constituţională nu are căderea şi atribuţia ca în numele statului român să exprime astfel de poziţionări, care nu au nicio valoare juridică, dar iată, tulbură întrucâtva modul de comunicare la nivel național şi poate la nivel european.

Realizator: Şi s-ar impune o decizie a Parlamentului, o rezoluție poate cu caracter simbolic sau un alt act normativ, procedural? Cum veți face?

Laura Iuliana Scântei: Voi expune această situație după dezbatarea din Comisia juridică, care este o dezbatere politico-tehnică, și liderilor coaliţiei majoritare, în principal liderului PNL şi primului ministru. De ce? Pentru că să laşi să se înțeleagă pe site-ul unei Curţi Constituţionale că ai nevoie de revizuirea Constituției pentru a respecta o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, este nu doar ipocrizie, este o lipsă totală de răspundere instituțională. Nu trebuie să revizuim Constituția pentru a respecta deciziile CJUE. Trebnuie să respecţi pur şi simplu Consituţia Romîniei.

Realizator: Dar nu ar fi trebuit, doamnă Scântei, să avem deja reacții ferme din partea oficialilor a statului roman, la cel mai înalt nivel, pe această temă? Nu a reacţionat nimeni până acum în afară de câteva voci din zona opoziției.

Laura Iuliana Scântei: Eu vă voi spune poziţia mea. Nu știu de ce nu au reacționat ceilalți, dar mi s-a părut o glumă proastă atunci când am citit în 23 decembrie acest comunicat de presă. Cunosc foarte bine modul de lucru al Curţii Constituţionale și atribuțiile acestei Curţi. Să citești această postare și să vii din zona politico-juridică a Parlamentului înseamnă, de fapt, să nu o bagi deloc în seamă./geftene/ Niciun om serios din țara asta, niciun politician serios nu trebuie să ajungă să dea valoare juridică, să transforme într-un conflict, hai să-i zicem, forțat diplomatic între România și Comisia Europeană cu privire la o posibilă nerespectare a angajamentelor europene pe baza acestui comunicat de presă. Înțelegeți că nu are nicio valoare juridică, nu are temei să angajeze… Nici măcar n-are Curtea Constituțională competențe să analizeze, potrivit legii tale proprii, efectele deciziilor CJUE. Să le aplice! Ea își interpretează Constituția României! Nu interpretează sau nu ne traduce nouă, politicienilor, care sunt efectele CJUE. Constituția a fost foarte clară, atunci când a fost revizuită în 2003: a introdus obligativitatea în mod clar și primatul dreptului european. Cine vrea să se dezică și să scoată România în afara Uniunii Europene și a angajamentelor proprii, indiferent că vorbim de partide politice sau de niște judecători rămași pe final de mandat care nu știu cum să își plătească funcțiile, chiar și pe acest final de mandat, funcțiile politice acordate de un partid sau de altul sau de vreun lider, nu au decât să o facă în zona lor privată, dar nu angajând statul român.

De asta, vă spun sincer, nu am avut o astfel de reacție, pentru că este o aberație din punct de vedere juridic să citești pe site-ul unei Curți naționale Constituționale un comunicat de presă neasumat și care nu reprezintă poziția celor nouă judecători sau să fi fost pus în discuție cel puțin într-o ședință a plenului Curţii, a celor nouă judecători și care să fie asumat ca atare, o poziție oficială. Uitați-vă pe site-ul Curţii și vedeți că în data de 23, Curtea nu a avut nicio ședință de plen şi, chiar dacă ar fi tratată ca fiind o chestiune administrativă, inclusiv hotărârile de natură administrativă și nu de natură jurisdicțională se iau cu votul majorității judecătorilor. Curtea a ajuns la un moment dat, dar am crezut că s-a terminat această perioadă, în perioada mandatului legislativului anterior în care aveam un președinte de cameră, pe Liviu Dragnea, am crezut că s-a terminat epoca în care Curtea să fie confiscată pe proprie persoană, așa cum era și Camera Deputaților; pe proprie persoană.

Ei, iată, suntem în situația în care avem un astfel de comportament neloial față de partenerii europeni și față de angajamentele pe care le avem la nivel european ca stat prin această postare. Merită o astfel de atenție, merită să ajungem, de exemplu, să avem în discursul politic al partidelor de opoziție o alăturare a numelui României pe poziții similare ale Poloniei și Ungariei? Nu, vă spun ferm, România nu este în situația nici a Poloniei și nici a Ungariei în privința statului de drept.

Realizator: Bun, spuneaţi un lucru interesant mai devreme, doamnă Scântei. Este ultima chestiune pe care vă rog să o comentați în 30 de secunde. Spuneaţi mai devreme că la jumătatea anului 2022 se va reînnoi componența Curții Constituționale cu trei judecători, dacă am înțeles corect.
Laura Iuliana Scântei: Aşa este.

Realizator: Asta ce va rezolva? Pentru că poziționările politice ale CCR-ului au fost, sunt și vor mai fi atâta vreme cât CCR-ul este numit politic, acolo sunt reprezentanți ai parlamentului, președinției și așa mai departe. Sunt inclusiv foști oameni politici.

Laura Iuliana Scântei: Așa este, dar nu cred că natura politico-jurisdicţională a Curţii este cea care a dat măsura unor decizii pentru care România și-a atras niște condamnări, ci vorbim nu doar de condamnări la CJUE, ci şi de condamnări la CEDO, dacă este să vă reamintesc cazul revocării Kövesi.

Realizator: Dar întrebarea ar fi dacă nu ar fi mai indicat să schimbați prin lege modul în care sunt desemnați judecătorii CCR?

Laura Iuliana Scântei: Cred că e o discuție mai largă aici, dar cred că, calitatea umană și pregătirea juridică a celor care sunt trimiși acolo, chiar și de puteri politice ale statului, trebuie să primeze. Depinde ce model de Curte Constituțională ne dorim şi – atenție! – în momentul în care renunțăm la componenta politică, să nu ajungem să legiferăm sau să avem o curte care dublează, de fapt, atribuțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dar e o discuție mai amplă care trebuie făcută deopotrivă în societate și în mediul politic cu privire la natura și atribuțiile Curții Constituționale, tocmai pentru a nu avea acest paralelism legislativ, de fapt de atribuții între Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională. Dar da, am încredere că în luna iunie, prin desemnarea a trei noi judecători, vom scăpa poate de cei mai puțin loiali, ca să nu spun toxici judecători pe care i-a avut Curtea Constituțională în ultimii 30 de ani și spun asta nu prin…

Realizator: Loiali față de cine sau faţă de ce?

Laura Iuliana Scântei: Loiali față de Constituție și spun asta exact prin prisma deciziilor care au fost adoptate în mandatul, iată, și acestui președinte de Curte, un emblematic, dacă vreți, mai devreme pentru o gândire ultraconservatoare, dar de tip anii ’90 și care a dus la adoptarea multor decizii extrem de controversate și care au blocat la un moment dat, nu au rezolvat conflictele dintre puterile statului, de natura funcționării statului sunt tocmai aceste conflicte între puterile statului. Dintotdeauna au existat, dar din 2003, de când s-a acordat la revizuire această competență Curții Constituționale, de a soluționa conflictele, Curtea a arătat că nu întotdeauna au rezolvat într-un mod loial această… și-au exercitat această atribuție într-un mod loial, întrucât au ajuns să dispună chiar și uneori să-și… să se substituie acelei puteri care ar fi trebuit să aibă… să exercite atribuția constituțională. Şi au fost numeroase cazuri, fie că au dat, au indicat conduita de urmat instanțelor judecătorești, iată, cum a calificat deja CJUE că nu este în conformitate cu dreptul european, fie că au dispus președintelui României revocarea unui procuror-șef. Trebuie analizat în mod serios modul în care această curte și-a exercitat atribuția de a soluționa conflictele între puterile statului și dacă mai avem nevoie de ea în Constituție.

Acolo mi-aş pune problema într-adevăr de o revizuire a Constituției, dar nu pentru a respecta primatul dreptului european care deja există în Constituție.

Realizator: Am înțeles. Mulțumesc tare mult pentru intervenție!
Laura Iuliana Scântei: Vă mulțumesc și eu!

comentarii

  1. Cred că această doamnă Laura Scântei trebuie să ne lase in pace, nu ne face cinste. Această țară și-a cãstigat suveranitatea cu preț de sânge.Recomandare:Să deschidă cartea de istorie și să citească, poate nu se plictisește. Țara nu este un magazin din care iși face dumneaei cumpărăturile. Felicitări domnului Dorneanu!

  2. Consider ca interesul național primează Am mai stat în umbra Rusiei sau acum am schimbat doar stapinul

  3. SE URMĂREȘTE CU SUBTILITATE DESFINȚAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE PENTRU CA ROMÂNIA SĂ NU MAI AIBĂ PRoPRIA JUSTIȚIE, CARE SĂ APERE INTERESELE ROMÂNIEI, ALE NEAMULUI ROMÂNESC ȘI ALE POPORULUI ROMÂN. NOI NU AVEM NEVOIE DE UE CA SĂ NE APERE INTERESELE NOASTRE SFINTE ÎMPOTRIVA LUI SATAN. SATAN FIIN CEL CARE ACUM CONDUCE UE.

  4. Eminescu a avut dreptate: Liberalii sunt dușmanii națiunii.

    PNL = partid de criminali, hoți și trădători de țară:
    – L-au trădat pe A. I. Cuza ca să aducă un neamț pe tronul României;
    – Au ucis peste 11 000 de țărani în 1907;
    – Au tras în minerii de la Lupeni, în 1929, ucigând o parte dintre ei;
    – Au tras în greviștii de la atelierele Grivița, în 1933, ucigând o parte dintre ei;
    – În „peroada” octombrie 2019-decembrie 2021 au jefuit copii, pensionari și angajați;
    – În „peroada” octombrie 2019-decembrie 2021 au împrumutat peste 60 miliarde de euro și nimeni nu știe unde au dispărut;
    – Acum vor să cedeze suveranitatea României în fața celor de la Bruxelles.

    Cu alte cuvinte, acest partid, așa zis „istoric”, ar trebui scos în afara legii pentru toate crimele, jafurile și actele de trădare față de țară comise.

Comentează

Back to top button
%d blogeri au apreciat: