ISTORIE

Istoria industriei auto din România predecembristă

Industria auto din România a apărut încă din anul 1909, an în care a fost fabricat primul automobil de pe teritoriul țării. Acesta se numea Marta, iar numele său era un acronim pentru Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad. Fabrica activa pe un teren pus la dispoziție de Primăria Arad. În fabrica de la Arad se produceau și motoare pentru utilaje și autobuze, iar capacitatea de producție anuală ajungea la 150 de automobile.

Automobilele Marta aveau un design asemănător celor fabricate în Germania. Transmisia automobilelor Marta era prin lanț și erau capabile să dezvolte o putere maximă de aproximativ 30 de cai putere. Însă trebuie precizat că acesta nu era un automobil românesc, ci doar fabricat în România.

Primul automobil românesc a fost fabricat la uzinele Malaxa din Reșița. Acesta era propulsat de un motor radial în trei cilindri, care era capabil să atingă o viteză maximă de 120 km/h cu o putere de 30 de cai putere. Desenatorul automobilului a fost inginerul Petre Carp, care a prevăzut mașina cu șase locuri pentru pasageri. Toate aceste specificații îmbinate au reușit să facă mașina să scoată un consum de 11 litri la suta de kilometri. Tinând cont de tehnologia din acea vreme, acesta era un consum decent. Probabil că în ziua de astăzi acest consum ar fi catalogat destul de mare, însă gradul de evoluție al industriei auto era cu mult sub față de cel de acum.

Jumătate de secol mai târziu industria auto din România avea să înregistreze o evoluție majoră. În anii 50, uzinele românești au primit ajutor din partea Uniunii Sovietice pentru tehnologizare, iar în 1965 România deja achiziționa tehnologie de la țările vestice pentru a duce uzinele la un alt nivel. Producția de automobile în anul 1965 crescuse de la 150 la 3.600 de bucăți anual. Industria auto de la acea vreme era formată din trei mari fabrici, una la Pitești, una la Craiova și ultima la Câmpulung Muscel.

Uzina de la Pitești

În uzina de la Pitești producția a început în anul 1968 sub licența delor de la Renault. Modelul pe care îl fabricau se numea Dacia 1100. Acesta a avut un real succes în rândul românilor, devenind în timp o adevărată emblemă a României. În perioada lui Ceaușescu oamenii stăteau la “coadă” chiar și câte un an pentru a obține automobilui Dacia 1100 cel mult-dorit. Aceasta era modelul berlină cu tracțiune și motor pe spate. Prima masină care a ieșit pe poarta uzinei a fost încredințată șefului statului Nicolae Ceaușescu. Acest model de Dacia a fost fabricat în aproximativ 44.000 de exemplare, iar ultimul an de producție a fost 1972.

A urmat modelul Dacia 1300. Spre deosebire de predecesorul său, Dacia 1300 avea acum motor în față și tracțiunea la fel. Acest model avea și o gamă de lux care se numea Dacia 1300 LS (lux super) și care era destinată persoanelor importante de la acea vreme precum membrii Partidului Comunist Român. Dacia 1300 a fost prezentată inclusiv la salonul auto de la Paris ca fiind o inovație de design și tehnologie la acea vreme. Acest model a rămas pentru totdeauna în inimile românilor, deoarece reprezintă o perioadă demult apusă. Unii o identifică ca fiind mașina care i-a făcut “mecanici” sau mașina care se repara cu “dress-uri de damă”.

Un alt model care a rămas în istorie este Dacia 1310. “Acesta reprezintă primul model de autoturism fabricat la uzina de la Pitești după încheierea contractului de licența cu Renault. Practic acest model era restilizarea Daciei 1300. Diferențele dintre ele erau noile bare de protecție, cele două perechi de faruri, stopurile mai mari și interiorul redesenat”, a declarat un reprezentant ACAROM. Aceasta s-a produs până în anul 1994

În acea perioadă de pe poarta Uzinei Dacia au mai ieșit modele precum Dacia 1302 sau celebra Dacia papuc și Dacia break. Modelul papuc a fost fabricat până în anul 1982 și a fost în număr de 2.000 de exemplare.

În portofoliul modelelor Dacia exista inclusiv o variantă sport. Aceasta se numea Dacia Sport 1410 și avea un motor cu o capacitate cilindrică de 1.400 de centimetri cubi care dezvolta o putere de 65 de cai. Acest model a fost conceput special pentru tinerii de la acea vreme și era produsă la IATSA Brașov cu aprobare din partea conducerii uzinei de la Pitești. Aceasta este cunoscută pentru faptul că avea luneta și parbrizul de exct aceleași dimensiuni si pentru faptul că era o variantă în două uși.

Bineînțeles că nu putem omite încercarea celor de la Dacia de a crea o mașină mică, specială pentru oraș. Aceasta se numea Dacia Lăstun și era echipată cu o motorizare de 499 centimetri cubi care era capabilă să dezvolte o putere de 22 de cai putere. Dacia Lăstun sau Dacia 500 a fost fabricată în anul 1985, însă nu a avut parte de o popularitate prea mare, fiind scoasă din producție în 1989 din cauza prețului destul de ridicat și a problemelor tehnice.

Automobile Craiova

Fabrica de la Craiova a fost înființată în anul 1976 și a reprezentat o societate mixtă între Guvernul României și producătorul Citroen. În cadrul acestei fabrici se producea celebrul model Oltcit. Numele autoturismului venea de la regiunea Olteniei (Olt) și o prescurtare de la Citroen (Cit). Inclusiv sigla Oltcit se asemăna foarte mult cu cea a producătorului fracez Citroen. Celebrul Oltcit a fost fabricat până în anul 1996, când uzina a fost preluată de compania coreeană Daewoo Heavy Industries.

Oltcit-ul venea în mai multe variante, primele modele fiind Special Oltcit și Club Oltcit, a căror fabricație a început în anul 1981. După încheierea parteneriatului cu cei de la Daewoo, în cadrul fabricii de la Craiova se produceau modelele Daewoo Cielo, Daewoo Tico și Daewoo Espero. Compania coreeană a fost prezentă la Craiova până în anul 2009, când fabrica a fost cumpărată de Ford în proporție de 96%. “Toate modelele care au ieșit pe poarta uzinei de la Craiova până în anul 2008 repezintă perioade diferite și demult apuse. Spre exemplu, Oltcit-ul este o mașină care a rămas captivă în amintirile oamenilor născuți înainte de revoluție. Acesta era o mașină mică , robustă, numai bună de condus prin oraș. Apoi au urmat cei de la Daewoo, care u venit cu modele superioare față de ce erau românii obișnuiți. Trecerea de la clasica Dacie 1300 la un Cielo sau o Nubira a fost o diferență enormă.”, a spus reprezentantul ACAROM.

ARO Câmpulung

Ultima, dar nu cea din urmă este uzina ARO de la Câmpulung. Pe poarta fabricii au ieșit un total de aproximativ 380.000 de automobile de teren care purtau stema ARO. Numele de ARO vine de la “Auto România” și a reprezentat un model care s-a bucurat de un succes enorm, atât în România cât și în afară. “ARO a fost una dintre cele mai bune mașini de teren făcute de români, tocmai din această cauză după oprirea producției în România, marca a fost preluată de cehi, care au fabricat-o până în anul 2013 inclusiv.”, a declarat reprezentantul ACAROM. Din portofoliul uzinei de la Câmpulung făceau parte mai multe modele de ARO precum, ARO 10, ARO 24, ARO 306 și multe altele.

Printre acestea a existat inclusiv un model fabricat special pentru Nicolae Ceaușescu. Acesta se numea Aro 304 și a fost fabricat într-o serie de doar 4 exemplare. Dotările cu care ieșea în evidență acest model exclusivist erau: tapițeria din piele, trapa electrică, aerul condiționat și culoarea albastru verzui închis ce era specifică mașinilor demnitarilor PCR. Mai mult de atât, modelul Aro 304 a fost fabricat inclusiv într-o variantă decapotabilă.

În ziua de astăzi industria auto s-a schimbat enorm față de perioada predecembristă, însă aceste modele vor rămâne pentru totdeauna în sufletele românilor.

Comentează

Back to top button