EXTERNE

Șeful NATO îi răspunde țarului de la Kremlin: ”NATO nu poate avea o politică a porților deschise în ce privește extinderea în care portarul să fie chiar Vladimir Putin”

​Atunci când l-am întâlnit pentru prima oară pe președintele rus Vladimir Putin, în calitate de secretar general al NATO, a deschis discuția spunându-mi că vrea să desființeze alianța nord-atlantică, povestește fostul șef al NATO Anders Fogh Rasmussen, într-un editorial Politico despre modul în care ar trebui tratate amenințările recente ale Rusiei la adresa Ucrainei și a Occidentului.

Dacă aliații NATO se implică în discuții concrete despre cele mai recente ”propuneri” ale Rusiei privind o nouă relație de securitate în Europa, asta ar însemna să îl ajute direct să facă un pas înainte pe drumul spre atingerea obiectivului său, oferind Rusiei controlul asupra securității Europei Centrale și de Est, notează fostul secretar general al NATO din perioada 2009-2014.

Potrivit propunerilor înaintate de Rusia, NATO va trebui, pe viitor, să aibă acceptul Moscovei pentru a desfășura trupe în Europa Centrală și de Est, să se abțină de la activități militare în Estul Europei, în sudul Caucazului și în Asia Centrală.

În același timp, ar trebui să înceteze exercițiile militare din apropierea Rusiei.

Nu sunt propunerile unui om care vrea pace

Rusia mai cere, amintește Rasmussen, garanții scrise că Ucraina nu va fi primită vreodată în NATO și un acord cu SUA privind interzicerea trimiterii de aeronave și nave de război care ar putea lovi ținte dintr-un stat terț, cum ar fi zona Mării Negre sau a zona Țărilor Baltice.

Acestea nu sunt propunerile unui om care vrea pace, subliniează fostul șef NATO care amintește că Putin a mai încercat asta.

În noiembrie 2009, NATO a respins un draft privind Tratatul de Securitate Europeană înaintat atunci de Rusia, argumentând că relația NATO-Rusia acoperă suficient aceste aspecte ce au fost reglementate încă din 1997 prin Actul fondator al Relațiilor Mutuale, prin Carta Securității Europene a OSCE (1999) și Declarația de la Roma (2002) despre care Rasmussen spune că a avut un rol semnificativ în respectarea unor doleanțe ale Rusiei și a încurajat dialogul între alianța Tratatului Nord-Atlantic și Kremlin.

Pompierul-piroman

Putin este priceput în a crea crize doar pentru a se prezenta apoi ca marele salvator care vine să le rezolve. Un pompier care încearcă să stingă incendiul pe care el însuși l-a declanșat.

Amenințând să invadeze Ucraina, Putin și-a făcut socotelile că SUA și alte puteri occidentale ar putea fi de acord să negocieze direct cu Kremlinul, fără să mai consulte partenerii din Europa de Est și Țările Baltice, făcând concesii și permițându-i lui Putin să-și mențină influența asupra fostelor republici sovietice în schimbul păcii.

Putin știe să întoarcă în favoarea sa o situație dezavantajoasă. Altfel spus știe să joace o carte proastă, însă tactica sa poate funcționa doar dacă NATO îi face jocul. Este vremea ca NATO să demaște cacealmaua lui Putin.

SUA sau NATO nu trebuie sub nicio formă să îi ofere vreo garanție privind extinderea alianței pe viitor, nici în mod real, nici de facto. Rusia a semnat deja Carta OSCE din 1999 care garantează ”dreptul inalienabil al fiecărui stat participant la libertatea de a alege sau de a schimba propriile angajamente de securitate, incluisv tratate de alianță, pe măsură ce evoluează”.

Promisiunile de la București

Asta înseamnă și că Occidentul ar trebui să pună capăt dreptului de veto al lui Putin asupra Ucrainei și Georgiei, țări cu aspirații nord-atlantice, drept pe care îl exercită de facto după ce Moscova a întreținut o serie de conflicte în aceste zone, conflicte a căror intensitate variază când sus, când jos în funcție de agenda lui Vladimir Putin.

”Am promis Georgiei și Ucrainei loc la masa NATO în 2008 (Summit-ul alianței nord-atlantice a avut loc la București. Vladimir Putin a fost și el prezent la eveniment ca invitat, fiind pentru prima oară când președintele Rusiei a venit în România după prăbușirea comunismului. A fost și ultima oară –n.red ). Este vremea să venim cu un plan de acțiune pentru a ne pune în practică această promisiune”, mai scrie Rasmussen în editorialul publicat în Politico.eu.

Dacă este necesar, putem face asta, precizând într-o declarație că Articolul 5 al Tratatului se aplică doar pe teritoriile controlate de Kiev și Tbilisi, mai spune fostul șef NATO.

”Dar NATO nu poate avea o politică a porților deschise în ce privește extinderea în care portarul să fie chiar Vladimir Putin”, insistă Rasmussen.

Va invada Putin Ucraina?

”Va invada Putin Ucraina? Numai el știe cu-adevărat. Dar dacă o face, trebuie să trimitem sprijin militar consistent Ucrainei și să impunem sancțiuni economice care să șubrezească economia Rusiei, inclusiv anularea Nord Stream 2”.

”Ucrainenii sunt un popor de luptători care sunt gata să se bată pentru libertatea pe care mulți europeni o iau de-a gata, iar noi, cei din lumea liberă nu trebuie să ne facem nicio iluzie: ei luptă și pentru libertatea noastră. Istoria ne spune că agresorii tind să nu stea doar prin vecinătățile lor”.

NATO nu poate negocia cu pistolul la tâmplă

NATO este o alianță a păcii. Nu dorește nimic altceva decât o cooperare pașnică cu Rusia și a căutat să includă Moscova în discuțiile despre arhitectura de securitate a Europei. Însă această cooperare a fost dificilă din cauza comportamentului lui Putin.

Chiar și atunci când Rusia a încălcat flagrant dreptul internațional prin anexarea Crimeei în 2014, aliații au căutat dialogul.

”Dialogul este important, însă el trebuie să aibă loc în termenii stabiliți de noi și să țină cont de faptul că noi nu negociem pe baza amenințărilor sau a escaladării tensiunilor”, mai spune fost șef al NATO.

”NATO nu poate negocia cu pistolul la tâmplă. Și dacă cedăm acum, acest semnal va fi auzit puternic și clar atât de democrațiile care se bazează pe noi, cât și de autocrații care deplâng și se tem de libertatea noastră”.

1 comentariu

  1. Rusia oferă doar spaima și gloanțe. Ce ajutor acorda Rusia țărilor prietene? Toate popoarele din țările asociate sau prietene cu Rusia au avut de suferit. Rusia nu este capabilă sa-și susțină prosperitatatea propriului popor
    sau măcar sa introducă minime principii democratice. Este posibil ca pana și soldații ruși sa nu se sacrifice degeaba

Comentează

Back to top button
%d blogeri au apreciat: