ISTORIE

4 ianuarie în istorie. 1877 – S-a nascut Sextil Puşcariu, filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român

Este fiul lui Iosif Puşcariu (11.12.1835 – 22.12.1923), avocat în Braşov, şi al soţiei sale Eufrosina (23.01.1841 – 5.03.1877), fiica negustorului braşovean Teodor Ciurcu. Rămâne orfan de mamă la vârsta de două luni, însă la 24 septembrie 1878 Iosif Puşcariu se recăsătoreşte cu Catinca Ciurcu, sora mai mică a primei sale soţii, care îi venea pruncului Sextil mătuşă, dar care avea să-l îngrijească şi să-l oblăduiască, să-l îndrume pe calea vieţii ca şi o mamă adevărată. Studiile gimnaziale, urmate în limbile română şi germană, le începe în 1887 şi le termină la Braşov în 1895. Între 1895-1899 frecventează cursurile Universităţii germane din Leipzig. La 27 iulie 1899 îşi ia, la profesorul Gustav Weigand, doctoratul cu teza „Sufixele diminutive în limba română”, în care tratează pe baze istorice unul din aspectele cele mai caracteristice ale derivaţiei cuvintelor din limba română. Între 1899-1901 îşi continuă studiile la Paris, iar din 1901 îşi face studiile academice la Viena, avându-l ca îndrumător pe renumitul profesor Wilhelm Meyer-Lübke. Tot la Viena îşi ia şi docenţa. În 1905 publica în Germania, la Heidelberg, evident în limba germană, „Dicţionarul etimologic al limbii române. Elementul latin”. Prin această lucrare aduce o însemnată contribuţie în domeniul istoriei limbii române, cu precădere în compartimentele ei de lexicologie şi lexicografie. Cu acest prilej i se acordă Premiul „Ion Heliade Rădulescu” al Academiei Române. În 1905 devine şi membru corespondent al Academiei Române, ca în 1914 să devină membru titular al acestui important for ştiinţific.

Avea 29 de ani în 1906, când este numit profesor la Universitatea din Cernăuţi şi preia postul de titular al Catedrei de Filologie Română pe care l-a ocupat până la acea vreme distinsul filolog şi membru fondator al Academiei Române Ion Gh. Sbiera, care se pensionase. Predând limba şi literatura română timp de 12 ani la Universitatea din Cernăuţi, Sextil Puşcariu îşi elaborează propria concepţie ştiinţifică despre structura şi evoluţia limbii române, pe care o expune în lucrări deosebit de valoroase. În perioada 1914/18 este decan al Facultăţii de Filosofie şi Litere. Sprijină eficient înfiinţarea, în 1912, a Catedrei de Istoria Românilor la Universitatea din Cernăuţi şi numirea ca titular al ei a lui Ion Nistor. Participă la adunările generale din 14 noiembrie 1909, 5 martie 1911 şi 11 mai 1913 ale Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română. În Bucovina este ales în comitetul de conducere al acesteia, fiind unul din vicepreşedinţii SCLRB. În această calitate iniţiază şi dirijează aducerea în Bucovina a trupelor de teatru ale lui Petre Liciu şi Cazimir Belcot, a unui grup de scriitori români în frunte cu Mihai Sadoveanu. Şi tot dânsul pregăteşte zborul în Bucovina a renumitului pilot român Aurel Vlaicu.

Odată cu declanşarea Primului Război Mondial este mobilizat în cazarma din Braşov, mai târziu fiind mutat în unitatea militară din Cisnădie. Se va afla, ca ofiţer, în armata austro-ungară până la 1 iulie 1918. Revenit la Cernăuţi, constată cu amărăciune că în timpul ocupaţiei ruseşti a Bucovinei din casă i-au dispărut multe lucruri, precum şi documente legate de „Dicţionarul Limbii Române”, redactarea căruia îi fusese încredinţată de către Ion Bianu la 28 noiembrie 1905.

Prezenţa lui Sextil Puşcariu în capitala Bucovinei va însemna foarte mult pentru viaţa politică şi culturală a românilor de aici, aflaţi încă sub dominaţie străină. În condiţiile dezagregării monarhiei austro-ungare şi pe temeiul dreptului popoarelor din cadrul acesteia la autodeterminare, Sextil Puşcariu purcede fără tăgadă la pregătirea terenului pentru unirea Bucovinei cu Regatul României. Este iniţiatorul întrunirii din 12 octombrie 1918 din casa medicului Isidor Bodea a unui grup de intelectuali români, din care nu făcea parte niciun deputat în Parlamentul de la Viena şi niciun reprezentant oficial al vreunui partid politic, întrunire la care să se ia decizia de a se acţiona în vederea afirmării drepturilor naţionale ale românilor din Bucovina. Tot la sugestia lui Sextil Puşcariu la acea consfătuire este aprobată ideea tipăririi, de două ori pe săptămână, a unui ziar, pe paginile căruia să fie reflectate doleanţele naţionale ale românilor bucovineni. Acest ziar, intitulat „Glasul Bucovinei”, va apărea de la 22 octombrie 1918 şi în primul său număr va fi inserat articolul-program „Ce vrem?”, în care se exprima dorinţa românilor bucovineni de a se cârmui aşa precum o cereau interesele româneşti şi de a-şi plăsmui viitorul în cadrul românismului. Sextil Puşcariu va conduce acest ziar, care de la 24 noiembrie 1918 va deveni cotidian, până în 1919, când va pleca la Cluj, şi care, în calitate de director, va asigura debutul poetic al lui Lucian Blaga. E de menţionat aici faptul că primele 10 numere ale „Glasului Bucovinei” au apărut graţie materialelor scrise sau redactate în exclusivitate de către Sextil Puşcariu. În vederea pregătirii unei Adunări Naţionale participă la 15 octombrie 1918, alături de alţi fruntaşi ai vieţii politice, la întrunirea din casa baronului Alexandru Hurmuzachi. A doua zi, 16 octombrie, soseşte de la Storojineţ Iancu Flondor, care preia conducerea acţiunii naţionale şi proiectata Adunare Naţională are loc în ziua de 27 octombrie 1918 în sala „Armonia” a Palatului Naţional Român. Adunarea, care se desfăşoară sub preşedinţia lui Iancu Flondor, se declară Constituantă şi hotărăşte Unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat independent. Totodată, se constituie Consiliul Naţional Român, format din 50 de membri, în frunte cu Iancu Flondor. Sextil Puşcariu se află printre membrii CNR şi, în calitate de vicepreşedinte al acestuia, face parte din comitetul executiv (biroul) Consiliului Naţional Român din Bucovina. Ca vicepreşedinte, semnează o scrisoare a CNR către Consiliul Naţional Român din Transilvania cu sediul la Arad, prin care comunică hotărârea Constituantei de la Cernăuţi de unire necondiţionată cu Patria-Mamă şi îi îndeamnă pe ardeleni să urmeze exemplul bucovinenilor. Calităţile sale excepţionale, experienţa şi iniţiativele sale personale fac ca el să aibă un rol deosebit de important în pregătirea evenimentelor cu caracter unionist. La 12 noiembrie 1918, când Consiliul Naţional Român din Bucovina se proclamă Cameră legislativă, Sextil Puşcariu, contrar voinţei sale, este numit secretar de stat pentru afacerile externe în guvernul provizoriu al lui Iancu Flondor. În noua sa calitate va desfăşura în continuare o muncă intensă pentru stabilirea legăturilor guvernului român din Bucovina cu organizaţiile politice din celelalte ţinuturi româneşti, cu reprezentanţii diplomatici ai ţărilor aliate, cu mari personalităţi ale vieţii publice româneşti, pregătind, totodată, terenul pentru participarea delegaţiei din partea Bucovinei la viitoarea Conferinţă de Pace. La mijlocul lunii noiembrie 1918 are misiuni diplomatice la Iaşi, unde se afla guvernul român. Are întrevederi cu generalul Coandă, primul ministru al României, şi cu Ion I.C. Brătianu. Acesta din urmă îi împărtăşeşte reprezentantului Consiliului Naţional Român din Bucovina concepţia sa asupra condiţiilor în care noile provincii urmează a fi încadrate statului unitar român. În parte la şedinţa CNR din 25 noiembrie 1918, la care este luată decizia convocării Congresului General al Bucovinei, dar la 28 noiembrie 1918 nu se află printre delegaţii la Congres, fiind bolnav de gripă. (va urma)

Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!

Albu Mihaela

Albu Mihaela lucrează în presă din 2011 și a învăţat să facă ştiri la o televiziune locală unde s-a specializat pe politică, justiției și economie.

Comentează

Back to top button