OPINII

Centrul Capitalei – rușinea românilor

Nu pot să uit ce ochi mari de țărănuș picat din Lună am făcut atunci cînd am dat cu ochii de Calea Victoriei și de Bulevardul Magheru. Parcă mă temeam și să ating trotuarul. Noi, ardelenii, ziceam cînd cu bucurie cînd cu jind că „soarele românilor la București răsare“.

Eu care credeam că lumea se întinde cam pînă dincolo de Mureș, către vîrful Munților lui Vlad (nu Vlad Țepeș, ci ministrul Aurel Vlad, cel care a făcut parte dintre ardelenii pe umerii și pe cheltuiala cărora s-a făcut Unirea din 1918) ajunsesem pe Magheru și pe Calea Victoriei de unde ziceam noi că răsare soarele nostru.

Să ne fie rușine! Pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, Bulevardul Magheru și Calea Victoriei arătau de zece ori mai bine decît acum, cînd ne lăudăm că suntem liberi. (Vai de „liberatea” noastră care distruge și pune în loc progresisme și ștergerea identității!).

Îmi aduc aminte că pe vremea studenției mele la Cluj se vorbea despre un mahăr comunist care i-a chemat pe mai mulți directori de mari firme clujene lîngă statuia lui Matei Corvin și le-ar fi zis:

-Măi, tovarăși, ia priviți ce urît arată Palatul ăsta Bánffy ! Eu zic să-l dărîmăm și să facem un muzeu de artă ca lumea, modern, frumos, cu sticlă verde!

Toți au înghețat și au făcut ochii cît cepele. Unul dintre ei mai cu sînge în vene a îngăimat o propoziție.

-Tovarășu prim, dar este un monument istoric important pentru Cluj. Nu putem face așa ceva că ar fi păcat!

-Ahaa, ar fi zis mahărul. Păi dacă este monument istoric și așa important, de ce să arate în halul ăsta? Nu ne este rușine? Nu ne crapă obrazul? Dumneata preiei restaurarea, refaci întîi fațada și-mi raportezi cum stă cu fundația și cu conductele!

Se spune că așa ar fi început prima restaurare a Pieței Unirii (fostă Piața Libertății) din Cluj-Napoca.

Poate că n-ar strica un premier sau un președinte care să se poarte la fel și să propună demolarea Bulevardului Magheru și ridicarea de clădiri moderne. Abia atunci s-ar găsi arhitecți și intelectuali care să sară în apărarea celebrului bulevard și să declanșeze o campanie de recuperare a identității și importanței sale.

Altfel, Bulevardul Magheru, istorie românească în cel mai frumos sens al cuvintului, este o rușine a zilelor noastre. Și Bulevardul 1848, aproape la fel. Acolo este fostul Cocor, modernizat cu cap și încă vreo cîteva intervenții onorabile. În rest, de cum treci de intersecția cu Lipscani și o dai spre Piața Universității, te împiedici de plăci sparte, de gropi, treci de ganguri insalubre și mirosind a urină. La Universitate, cetatea științelor și culturii române, te șochează zidurile acoperite de „operele” în grafitti ale analfabeților și drogaților. Iar mai sus, spre Piața Romană, treci pe lîngă outleturi, covrigi, brichete, clădiri coșcovite și înnegrite, cu igrasie și cu nenumărate urme de abandon urbanistic.

Toate mărunțișurile pe care le găsești, de obicei, în preajma piețelor de legume, inclusiv haine ieșite din modă și vechituri, domină faimosul bulevard bucureștean. Și toate sunt semnul sărăciei și al lipsei de spirit gospodăresc. Spre rușinea noastră, Bulevardul Ștefan cel Mare din Chișinău arată de zece ori mai frumos și mai îngrijit.

Bulevardul de referință al României este o rușine, un semn de decădere urbanistică, administrativă și civică. Toată lumea știe ce catastrofă și ce împiedicat primar este Nicușor Dan. Blestemul nostru este că s-a nimerit în mandat cu un președinte care nu știe nici unde-i Bulevardul Magheru, necum ce reprezintă el pentru Capitală și pentru istoria României!

Pe Magheru, spațiile comerciale se închiriază greu și se vând la fel. Magheru nu mai este fală, nici modă, nici mîndrie, nici Bucureștii interbelici. Este doar un jgheab de beton și cărămidă decăzut ce leagă Piața Victoriei de Piața Unirii.

Ce blestem să fie pe capul bucureștenilor ca să aleagă așa catastrofe de primari în toate aceste trei decenii?

Și ce fel de cetățeni reunește Capitala României dacă opinia publică nu există? De cîte ori au ieșit în stradă pentru modernizarea metropolei? Ce fel și cîte ONG-uri apără orașul? Doar catastrofa de „Salvați Bucureștiul“ de unde Nicușor Dan își alege locotenenții pe mîna cărora dă această decădere și încremenire urbanistică a Capitalei?

Nu cumva decăderea Capitalei este măsura spiritului civic al bucureștenilor? S-au distrat la concertele produse de Gabriela Firea pentru a le anestezia spiritul critic (mai nou, cucoana, așa cum vă anunțam, se pregătește de un nou mandat, și pe baza unei înțelegeri cu PNL-ul care să sprijine revenirea clanului Pandele la putere).

Centru Capitalei este emblematic nu doar pentru neputința lui Nicușor Dan! Este un barometru și pentru spiritul civic, și cîntar pentru nesimțirea guvernanților și, nu în cele din urmă, pentru starea generală a societății românești.

Ar cam fi vremea să ne fie rușine!

Corneliu Nistorescu (Cotidianul.ro)

Comentează

Back to top button