JUSTITIE

Atacul final asupra CCR: Schimbarea conducerii și modificarea Constituției României

O treime din judecătorii Curții Constituționale se vor schimba în acest an. Odată cu încheierea mandatelor, se va alege și un nou președinte CCR. Schimbarea conducerii este supervizată de actuala guvernare care își dorește să aibă sub control Curtea Constituțională a României, pentru a modifica Constituția României după bunul plac. Printre punctele importante sunt și revizuirea Constituției, pentru ca dreptul UE să primeze în fața celui național iar România să își piardă suveranitatea. Actorii politici importanți se feresc să o spună public însă argații lor deja au lansat atacuri dure la adresa actualei conduceri a CCR.

PNL, UDMR și USR au lansat atacuri pe față la adresa Curții Constituționale. Liderii PSD au fost mai reținuți deoarece nu vor să piardă din electorat, însă Sorin Grindeanu a spus clar și răspicat că rolul acestei coaliții este modificarea Constituției.

AUR a anunțat printr-un comunicat de presă că se opune total modificării Constituției, deoarece actuala coaliție de guvernare are interese meschine, pur electorale, ce ating suveranitatea statului.

Actualul președinte CCR, Valer Dorneanu, împreună cu judecătorii Mona Pivniceru și Daniel Morar, își vor încheia mandatele pe 10 iunie 2022. Parlamentul trebuie să numească, până atunci, noi judecători care vor activa 9 ani în Curtea Constituțională.

Dorneanu a fost ales de Camera Deputaților la propunerea PSD, Pivniceru a fost numită de Senat la propunerea PNL, iar Morar a fost numit de Cotroceni.

În actuala configurație a CCR, 4 judecători au fost numiți cu susținerea social-democraților, 3 judecători au fost propuși de Președinție, iar UDMR și PNL au promovat câte un judecător constituțional.

Viitorii judecători depind de majoritatea parlamentară care îi numește în funcție.

Dacă locul de judecător numit de Cotroceni este „securizat” în sensul în care Parlamentul nu are puterea de a interveni în decizia șefului statului, jocurile politice apar în privința celorlalte două locuri din CCR ocupate în prezent de câte un judecător propus de PNL și de PSD.

PSD și PNL și-ar putea menține intactă „prezența” în CCR dacă se păstrează actuala majoritate.

Pe de altă parte, o combinație cu USR a unuia din cele două partide va scoate din joc celălalt partid. PNL ar putea reduce influența PSD în CCR dacă se aliază cu USR și astfel, din trei funcții eliberate, PSD nu va trage niciunul, de exemplu.

Raportul de ‘forțe’ din Curtea Constituționale va fi influențat astfel direct de alianțele care se parafează în cabinetele liderilor de partide parlamentare.

După numirea celor 3 noi membri CCR, judecătorii vor aleg, prin vot secret, preşedintele Curții Constituționale, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor. Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.

Actuala configurație a CCR:

Valer Dorneanu (sustinut de PSD) – presedinte CCR din 2016, numit judecator de Camera Deputatilor in 2013

Mona Pivniceru (sustinut de PNL) – numita de Senat in 2013

Daniel Morar (sustinut de Cotroceni) – numit in 2013

Marian Enache (sustinut de PSD) – numit de Senat in 2016,

Livia Stanciu (sustinut de Cotroceni) – numit in 2016

Varga Attila (sustinut de UDMR) – numit de Camera Deputatilor in 2016

Simina Tănănescu (sustinut de Cotroceni) – numit de Cotroceni in 2019

Cristian Deliorga (sustinut de PSD) – numit de Senat in 2019

Gheorghe Stan (sustinut de PSD) – numit de Camera Deputatilor in 2019

Comentează

Back to top button