POLITICĂ

Revolta din Kazahstan: Putin nu poate suporta o democrație independentă la granițele sale

Revolta populară din Kazahstan și perspectiva răsturnării regimului autocratic apropiat de Moscova sunt ultimele lucruri pe care și le putea dori acum Vladimir Putin, aflat deja în plină confruntare cu Occidentul pe tema Ucrainei, arată analizele Financial Times și Atlantic Council. Rusia, care are interese geopolitice și economice în statul central-asiatic, a trimis deja trupe pentru a propti guvernarea kazahă.

Propaganda rusească a acuzat „forțele străine” pentru protestele ample care au cuprins statul central-asiatic, iar liderii kazahi au invitat și au primit deja cu brațele deschise trupele rusești pacificatoare, acuzând la rândul lor presupusul „amestec extern” în revoltă. Presa rusească a scris că „ei”, adică Occidentul, au provocat o revoluție colorată pentru a distrage atenția în pragul negocierilor Rusia-SUA pe tema Ucrainei și a securității europene.

Dar îngrijorarea Kremlinului, scrie editorul Financial Times Peter Spiegel, nu ține de acest presupus amestec al forțelor externe. Ține de faptul că protestele din Kazahstan ar putea fi ultimul semn că cetățenii care au trăit timp de decenii sub regimuri autocratice în întreaga regiune au ajuns la capătul răbdării. Revolta kazahilor vine într-un moment deja delicat pentru Rusia, care a mobilizat o sută de mii de militari la granița ucraineană, pentru a forța o serie de concesii din partea guvernului de la Kiev și a Occidentului.

„Faptul că (revolta din Kazahstan) explodează în vecinătate chiar în momentul în care Putin este în mijlocul unei confruntări cu NATO nu este absolut deloc în interesul său”, explică Eugene Rumer, fost oficial al serviciilor secrete americane, în prezent expert la think-tank-ul Carnegie Endowment for Peace. Îngrijorarea lui Putin se vedea deja în acțiunile sale. Nu din întâmplare a ales liderul de la Kremlin o politică extremă în privința Ucrainei după revolta din Belarus, unde cetățenii au fost aproape de răsturna regimul lui Alekandr Lukașenko.

Protestatarii din Belarus, asemenea celor din Kazahstan, scrie Financial Times, au ridicat spectrul unei noi serii de „revoluții colorate”, după modelul celor care au avut loc la începutul anilor 2000, atunci când Ucraina și Georgia au trecut în tabăra Occidentului, unde au început să se apropie de NATO și UE. Iar aceste acțiuni ale lui Putin au fost vizibile. Nu doar că a dat undă verde lui Lukașenko pentru reprimarea brutală a demonstrațiilor pașnice, dar a escaladat și acasă campania împotriva opoziției și a activiștilor. De ce „acțiunile lui Putin în privința Ucrainei pot fi, de fapt, produsul slăbiciunii sale” Evident, interesele Rusiei în Kazahstan sunt complexe. Moscova se bazează pe cosmodromul din Baikonur pentru toate lansările sale spațiale.

Probabil, mai important, Rusia se bazează pe livrările de gaz din Kazahstan pentru a suplimenta propria producție uneori insuficientă. Dar dincolo de chestiunile economice, perspectiva unei (noi) schimbări de regim în vecinătatea Rusiei este cea care dă bătăi de cap liderului de la Kremlin, spun analiștii. Sub amenințarea războiului, observă editorul Financial Times, e ușor să treci cu vederea că acțiunile lui Putin în privința Ucrainei pot fi, de fapt, produsul slăbiciunii sale, nu al forței. Iar kazahii au reamintit lumii cât de incert poate fi de fapt controlul lui Putin. Fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, crede și el că, de fapt, Kremlinul este mânat în luptă mai degrabă de teama că regimurile autocratice din jurul Rusiei se destramă. „Asta arată minciuna din afirmațiile lui Putin cum că confruntarea cu Ucraina ține doar de problema NATO și de provocările Occidentului”, explică Daalder, citat de cotidianul financiar. „Totul ține de faptul că el nu poate suporta o democrație independentă la granițele sale”, adaugă ambasadorul.

Vladislav Inozemtsev, cunoscător al spațiului ost-sovietic, expert la Russian Media Studies Project, este de acord că situația din Kazahstan este un avertisment pentru Kremlin: Sub aparența unei stabilități se află o tensiune care poate exploda în orice moment. „În Rusia, guvernul trebuie să realizeze că zece ani fără creștere economică nu pot face populația fericită. Nicio aventură geopolitică nu te poate salva dacă Kremlinul nu oferă un mecanism care să crească standardul de trai”, spune expertul pentru New York Times.

„Asia Centrală este pământ rusesc!” Ce ar putea face în continuare Rusia este deocamdată neclar și ține de felul în care vor evolua lucrurile în teren. Sultan Hamzaev, membru al Dumei de Stat, din partea partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită, a sugerat o posibilă variantă, spunând că susține un referendum „pentru unificarea Kazahstanului cu patria istorică – Rusia”. „Asia Centrală este pământ rusesc!”, a scris pe Facebook Hamzaev. Faptul că Putin vede în Kazahstan o țară care trebuie să rămână în sfera de influență a Rusiei a fost exprimat, indirect, chiar de liderul de la Kremlin.

Luna trecută, el a răspuns unei întrebări adresate de televiziunea kazahă într-o conferință de presă amintind audienței că „Kazahstanul este o țară vorbitoare de rusă în adevăratul sens al cuvântului”. Putin făcea această declarație cu referire la campania unor activiști kazahi care doreau să impună limba kazahă drept principala limbă vorbită în țară. Naționaliștii ruși au răspuns vehement la orice sugestie de schimbare a statutului limbii ruse în statul central-asiatic. Unii analiști cred că Rusia ar putea acționa în baza acestor interese. Trupele rusești sunt de altfel deja prezente în Kazahstan. Dar ce ar putea urmări Kremlinul?

„Moscova ar putea folosi pretextul pentru a lua înapoi nordul Kazahstanului, unde se află cele mai multe rezerve de hidrocraburi și unde trăiește o importantă populație de etnici ruși”, spune Melinda Haring, expertă Atlantic Council.

Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!

Albu Mihaela

Albu Mihaela lucrează în presă din 2011 și a învăţat să facă ştiri la o televiziune locală unde s-a specializat pe politică, justiției și economie.

Comentează

Back to top button