EXTERNE

Umilință pentru birocrații din Bruxelles. Moscova negociează direct cu americanii, ignorând Uniunea Europeană

Ne-am eliberat de anul 2021: o serie de focuri de artificii și o pandemie fără sfârșit care ne-a mistuit tot anul. Potrivit experților, revenirea la ceva asemănător vieții normale depinde în mare măsură de respectarea anumitor reguli, una dintre acestea fiind vaccinarea.

De aici și frustrarea în rândul liderilor aleși a căror sarcină este să protejeze oamenii. Situaţie care a dus la ciocniri și a determinat lumea să învețe niște termeni francezi: Emmanuel Macron a jurat să-şi „exaspereze” – pentru a folosi un termen cavaleresc – compatrioții care vor continua să refuze vaccinul.

O altă criză care durează deja de ani de zile a ajuns în luna ianuarie într-un punct culminant. În estul Ucrainei, trupele sunt încă în alertă maximă, deoarece se tem de o invazie rusă.

În săptămâna care de-abia s-a încheiat, Josep Borrell a vizitat Donbas-ul, aceasta fiind prima călătorie a unui șef al politicii externe a UE de la începutul conflictului, în 2014.

Borrell este şi el supărat pe Washington și Moscova, care nu doresc ca UE să participe la discuțiile diplomatice pentru a atenua criza ucraineană.

Josep Borrell, șeful politicii externe a UE: „În acest dialog nu sunt doar doi actori. Nu există doar Statele Unite și Rusia. Dacă vrem să vorbim despre securitatea din Europa, europenii trebuie să se afle şi el la masa negocierilor”.

Uniunea Europeană nu își poate permite să fie eliminată din proces. Orice conflict din vecinătatea europeană are implicații de securitate pentru Uniune și eventualele sancțiuni economice i-ar putea dăuna. Țările europene rămân împărțite în ceea ce privește ce trebuie să facă.

În timpul unei călătorii la Washington, noul ministru german de externe, Baerbock, a lansat un alt avertisment către Kremlin: „Acţiunile și activităţile rusești au un preț. Și o încălcare repetată a suveranității ucrainene de către Rusia ar avea consecințe grave”.

Săptămâna aceasta, la Geneva, vor avea loc discuții între SUA și Rusia despre puterea reală asupra Ucrainei, însă fără participarea europeană. Pentru a înțelege toate acestea, apelăm la un expert în diplomație globală.

L-am intervievat pe Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Euronews: Ce așteptări aveți de la viitoarele negocieri dintre Washington și Moscova privind Ucraina?

Wolfgang Ischinger: Cred că trebuie să sperăm că acesta este începutul și nu sfârșitul diplomației, că ne vom reveni, cu Rusia care participă la discuții și negocieri și sperăm ca în cele din urmă să ajungem la un acord asupra unui viitor comun a ceea ce am putea numi o arhitectură de securitate europeană.

Euronews: Bruxelles-ul vrea să facă parte din aceste negocieri, dar atât Biden, cât și Putin nu sunt interesați: este acesta un alt semn al slăbiciunii Europei pe scena globală? Dacă da, cum poate fi schimbat acest lucru?

Wolfgang Ischinger: Nu există nicio îndoială că Europa este slabă. Suntem un grup de 27 de națiuni. Este posibil ca despre comerț să vorbim la unison. Dar în ceea ce priveşte politica externă, toată lumea vrea să folosească dreptul de veto. Pentru Uniunea Europeană este foarte greu ca în aproape toate problemele de politică externă să vorbească cu adevărat cu o singură voce și să fie respectată ca un important protagonist internațional.

Cu alte cuvinte, nu putem concura cu puterile nucleare. Și de aceea mi se pare perfect normal ca acum să existe o mișcare de deschidere, o serie de discuții de deschidere între Statele Unite și Rusia. Însă, desigur, trebuie să fie clar un lucru: viitorul securității europene nu poate fi decis pe capul europenilor. Nu se poate decide în absența celor care sunt membri ai Uniunii Europene, sau membri europeni ai NATO.

Euronews: Ați propus înființarea unui super-ministru european al apărării. De ce are nevoie UE de o astfel de autoritate?

Wolfgang Ischinger: Ori de câte ori se propune o nouă lege și o nouă regulă, există cineva care examinează dacă această regulă este compatibilă cu obiectivele noastre climatice? Putem face ceea ce am promis în privința climei dacă implementăm această legislație specială? Ideea mea este ca, înainte ca Uniunea Europeană să adopte orice legislație sau reglementare viitoare, acest superministru al apărării să arunce o privire asupra textului, având dreptul să-și exprime părerile şi să se întrebe în primul rand dacă acest proiect este compatibil cu interesele de securitate?

Euronews: Conduceţi Conferința de Securitate de la München din 2008, următoarea ediție va fi ultima pentru dvs. ca președinte. Lumea s-a schimbat dramatic de-a lungul anilor: care va fi cel mai mare risc de securitate în viitor?

Wolfgang Ischinger: Noi, occidentalii, națiunile democratice, suntem amenințați. Suntem în defensivă. Numărul țărilor conduse de guverne democratice legitime este mai mic decât în orice moment în ultimii 20 de ani. Ar trebui să încercăm să întărim țările democratice libere din lume. Acesta este viitorul nostru. Este important pentru copiii noștri.

Începutul noului an nu a fost marcat doar de vechile conflicte. Au existat și vechi tradiții, care au fost reînviate după o pauză covid. Pe străzile Madridului a revenit Parada celor Trei Regi, emoționând atât copiii capitalei Spaniei, cât și adulții.

Sigur, era în vigoare un protocol de pandemie, dar au fost admişi 7.000 de spectatori, iar biletele s-au epuizat în douăsprezece minute.

Cei care nu au primit loc au putut urmări parada la televizor, de-acasă. Speranța acum este ca acest spectacol să fie doar începutul revenirii la normal în Spania și în restul lumii. (Rador)

Comentează

Back to top button