ANCHETEPOLITICĂ

Alexandru Muraru a primit 45 de mii de lei de la Parlamentul României fără a oferi vreun document justificativ

Sume uriașe din banii publici sunt înghițite de birourile organizate de parlamentari în circumscripțiile electorale, jumătate din bani fiind decontați fără niciun document justificativ. Fiecare deputat sau senator are la dispoziție, în fiecare lună, nu mai puțin de 28.080 de lei pentru organizarea și funcționarea birourilor parlamentare, suma fiind de aproape trei ori mai mare decât indemnizația unui parlamentar fără funcții.

Justificarea cheltuirii acestor sume se face într-un mod care ar fi de neconceput într-o companie privată, jumătate putând fi acordată doar pe baza unei declarații pe proprie răspundere. Astfel, acești bani pot fi folosiți fie în interesul personal al politicienilor, fie ca o sursă alternativă de finanțare a partidelor.

De altfel, transparența acestor cheltuieli lasă mult de dorit, Camera Deputaților și Senatul încercând să îngreuneze cât mai mult accesul la aceste informații.

Cheltuielile trecute cu vederea ale parlamentarilor

Discuțiile din spațiul public legat de indemnizațiile parlamentarilor au trimis în plan secund cheltuielile auxiliare acestei funcții, cheltuieli care sunt atât de mari, încât indemnizațiilor par doar bani de buzunar prin comparație cu costurile pe care contribuabilii trebuie să le suporte cu birourile parlamentare.

Iar acești bani sunt practic aruncați cu generozitate de către stat care nu a stabilit suficiente pârghii de control pentru a verifica dacă sumele nu sunt folosite de parlamentari pentru scopuri personale sau pentru a finanța partidele politice, în plus față de subvențiile enorme pe care le primesc de la buget în momentul de față.

În momentul de față, un parlamentar primește o indemnizație netă de 10.951 lei pe lună, dacă nu are funcții de conducere în Biroul Permanent sau în comisiile de specialitate. Salariul brut reprezintă 18.720 de lei.

Peste 30 de milioane de euro pe an pentru birourile parlamentare

Spaţiile destinate birourilor parlamentare nu pot fi închiriate în imobile aflate în proprietatea deputaţilor sau senatorilor, a membrilor familiilor sau rudelor acestora, până la gradul al III-lea. Interdicţia este aplicabilă şi pentru acele spaţii aflate în patrimoniul unor societăţi comerciale la care deputaţii sau senatorii, membrii familiilor sau rudele acestora sunt asociaţi ori acţionari”, se stipulează în hotărârea Birourilor Permanente din 2013.

Cum partidele pot subînchiria sediile primite începând cu 2010, nu există un obstacol ca un parlamentar să închirieze o încăpere în aceste sedii, în schimbul unei chirii generoase, ca semn de recunoștință față de partidul care te-a pus pe listele pentru Senat sau Camera Deputaților.

Jumătate din suma forfetară, dată „pe încredere”

Problema și mai mare este legată de decontările sumelor cheltuite. Pentru cheltuielile de personal și cele de bunuri și servicii se cer documente justificative, însă există o excepție notabilă. Contravaloarea cheltuielilor pentru furnituri de
birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri, etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi, etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere se decontează doar pe baza unei declarații pe proprie răspundere.

Plafonul pentru acest tip de cheltuieli este fixat la 50% din totalul sumei forfetare. Asta înseamnă că fiecare parlamentar poate primi până la 14.040 de lei pe lună doar pe baza unei declarații în care cere să fie crezut pe cuvânt, suma fiind mai mare decât indemnizație. Astfel, în fiecare an, din bugetul Camerelor dispar 78.343.000 de lei doar în baza unor declarații pe proprie răspundere.

Nepăsarea cu care statul acordă acești bani este demontrată și de faptul că sumele forfetare pot fi reportate pe lunile următooare. De exemplu, dacă un parlamentar nu cere într-o lună decontarea sumei la plafonul maxim, o poate face în luna următoare inclusiv cu sumele rămase necheltuite. Astfel, la Camera Deputaților și Senat au venit deconturi uriașe, cel mai mare fiind de 81.000 de lei. În luna aprilie iunie, cea mai mare sumăa fost primită de nimeni altul decât Alexandru Muraru de la PNL (Iași) care a încasat de la Parlament 45 de mii lei, urmat îndeaproape de Laura Vicol de la PSD (41500 lei) și Cristian-Paul Ichim de la USR cu 40700 lei.

„Nume de cod” pentru deputați, liste irelevante date de Senat

Notabil este și modul în care Camera Deputaților și Senatul aflate sub controlul PSD și PNL încearcă să facă cât mai greu accesibile aceste informații. Camera prezintă cheltuielile cu sumele forfetare într-o formă aproape anonimizate. Astfel în situațiile lunare afișate pe site nu sunt date numele deputaților și un fel de cod luat din Hotărârea Camerei Deputaților prin care au fost validate mandatele pentru fiecare  circumscripție electorală. De exemplu, dacă un buzoian ar vrea să afle cât cheltuie Marcel Ciolacu pe biroul parlamentar din județ va trebui să caute pe internet hotărârea menționată și să descopere care este poziția liderului PSD pe lista parlamentarilor de Buzău validați. Apoi trebuie să se întoarcă la lista cu sumele forfetare și să caute acolo indicativul BZ3 sub care este camuflat Ciolacu. În mod similar, Ludovic Orban este pitit sub indicativul B1, el fiind primul pe lista deputaților de București validați. Practic, trebuie să faci muncă de detectiv ca să afli ce fac aleșii cu banii pe care statul i-a luat de la tine ca impozite și le-a dat lor pe încredere.

Însă Camera Deputaților ar putea fi dată ca exemplu de transparență prin comparație cu Senatul, care a avut grijă să facă aproape inaccesibilă lista cu sumele forfetare cheltuite. Lista de pe site-ul Senatului este comună pentru fiecare circumscripție județeană, nedefalcată pe fiecare parlamentar. Dacă luăm același buzoian curios menționat mai sus, el va putea afla doar că senatorii din județul său au folosit în luna septembrie, de exemplu, 12.251 lei pentru cheltuieli de personal și 58.862 pentru bunuri și servicii.

Orice alte informații nu ar putea fi obținute decât prin solicitare scrisă, făcută în baza Legii privind liberul acces la informații de interes public. Practic, parcimonia cu care sunt  oferite aceste informații ascunde o formă de devalizare legală a bugetului de stat, mai ales că până acum nu s-a obosit nimeni, de la Parchet sau Curtea de Conturi, să verifice declarațiile pe proprie răspundere pe baza cărora dispar anual peste 78 de milioane de lei.

fanatik.ro

Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!

Albu Mihaela

Albu Mihaela lucrează în presă din 2011 și a învăţat să facă ştiri la o televiziune locală unde s-a specializat pe politică, justiției și economie.

Comentează

Back to top button