EXTERNE

Josep Borell: Rusia vrea să decupleze SUA de Europa și să refacă blocul sovietic

Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, a estimat miercuri că Rusia urmăreşte prin „provocarea” pe care a lansat-o asupra securităţii europene să creeze diviziuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană, care să facă irelevant blocul comunitar. Un alt obiectiv al Moscovei ar fi reconstituirea blocului geopolitic sovietic, potrivit lui Borrell.

„Reconstituirea blocului geopolitic sovietic în Europa şi încercarea unei decuplări între Statele Unite şi Europa ar putea fi obiectivele strategice ale Moscovei”, a scris Josep Borrell într-un articol publicat pe blogul său, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

Moscova privilegiază dialogul direct cu Washingtonul, ceea ce nemulţumeşte Bruxellesul. Rusia doreşte „să prezinte UE drept irelevantă şi să forţeze o decuplare strategică” între cei doi parteneri transatlantici, remarcă reprezentantul UE pentru politică externă.

Borrell a mai notat că propunerile înaintate de Rusia către SUA şi NATO pentru îndepărtarea acestei alianţe de la frontierele ruse „contravin principiilor arhitecturii de securitate europene” şi sunt însoţite de „ameninţarea deschisă din partea Rusiei cu lansarea de acţiuni militare dacă nu sunt îndeplinite aceste exigenţe”.

„Moscova acţionează acum ca o putere revizionistă”

„Ambiţia autorităţilor ruse este să sfideze ordinea politică şi de securitate născută după Războiul Rece”, să se retragă din actul fundamental Rusia-NATO, care a însoţit extinderea NATO către Europa Centrală şi de Est, precum şi din Carta de la Paris, document care a stabilit în 1990 principiile securităţii europene, mai scrie Borrell în articol. În interpretarea sa, Moscova repune în discuţie principii pe care le-ar fi acceptat anterior, precum acela că fiecare ţară poate alege liber organizaţiile şi tratatele la care să fie parte, astfel că „prin sfidarea acestui principiu fundamental Moscova acţionează acum ca o putere revizionistă”.

„Trebuie să ajungem la o poziţie unită a UE şi trebuie să ne fundamentăm rolul, sprijinindu-l cu linii de acţiune concrete”, a indicat reprezentantul pentru politică externă al UE, făcând referire la reuniunea informală a miniştrilor europeni ai apărării şi de externe care se desfăşoară la Brest (Franţa) de miercuri seară până vineri.

În primul rând, detaliază Borrell, este nevoie să se „revină la principiile generale ale arhitecturii de securitate” aşa cum derivă ele din Actul de la Helsinki, Carta de la Paris, acordul NATO-Rusia sau documentul de la Viena al OSCE asupra măsurilor de sporire a încrederii.

În al doilea rând, reprezentantul UE pentru politică externă menţionează că a cerut stabilirea unui „mecanism de gestionare a crizelor mai eficient cu Rusia” şi, în al treilea rând, crearea de mecanisme permanente şi operative de prevenire a conflictelor şi măsuri de sporire a încrederii pentru prevenirea unor interpretări greşite asupra conduitei oricăreia dintre părţi, mai ales în ce priveşte manevrele militare.

Avertisment către Rusia

În orice caz, reafirmă Borrell, UE a transmis clar că „orice mişcare suplimentară împotriva Ucrainei va avea costuri reale şi consecinţe masive”.

„În plus faţă de adoptarea unui ansamblu coordonat de sancţiuni, trebuie de asemenea să fim pregătiţi pentru accelerarea căilor de acţiune. Nu suntem o alianţă militară, dar dispunem de forme şi modalităţi de a promova interesele noastre de securitate şi pe cele ale partenerilor” UE, a mai indicat el. Aceasta include, enumeră Borrell, măsuri de contracarare mai puternică a dezinformării şi ameninţărilor cibernetice venite dinspre Rusia, consolidarea „rezilienţei” şi a securităţii energetice prin dezvoltarea mai rapidă a energiilor regenerabile sau sporirea diversificării rutelor şi surselor de import, precum şi intensificarea sprijinului pentru Ucraina.

Propunerile privind arhitectura de securitate europeană pe care Moscova le-a transmis Washingtonului cuprind, în principal, excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat NATO că şi-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est.

Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!

Albu Mihaela

Albu Mihaela lucrează în presă din 2011 și a învăţat să facă ştiri la o televiziune locală unde s-a specializat pe politică, justiției și economie.

1 comentariu

  1. Vina aparține Germaniei naziste, daca Hitler nu incepea războiul împotriva țărilor europene , rușii nu ar fi ajuns niciodată să acapareze țările Europei de Est făcute cadou Rusiei de către America și Anglia la Yalta, după ce rușii au ajuns la Berlin și nu au mai plecat până în 89.
    Acesta este motivul pt care rușii au prins gustul Europei de Est și acum râvnesc din nou la acapararea ei.
    Unde intră rușii ft greu îi mai scoți. Au intrat în 91 in Moldova la Tiraspol și nu au mai plecat , in 2008 in Georgia, în 2014 in Ukraina și în 2022 in Kazahstan.
    Și cum istoria se repetă si firul roșu al istoriei trece prin stomac, rușii se vor prăbuși în propria lor vomă, este doar o chestiune de timp până când însăși rușii morți de foame își vor înlătura ei singuri clasa politică. În câteva decenii gazele și petrolul rusesc nu vor mai fi de actualitate ca energie pt export.

Comentează

Back to top button
%d blogeri au apreciat: