SĂNĂTATE

Spitalele regionale: Din cauza guvernelor PSD/PNL România a pierdut 500 de milioane de euro

Ideea construirii unor spitale regionale moderne a fost rostogolită de toate guvernele din 2005 până în prezent. Niciunul nu a reușit să pună măcar o cărămidă, deși Uniunea Europeană a alocat un miliard de euro României. Jumătate din această sumă s-a pierdut, relatează Europa Liberă.

Comisia Europeană a alocat încă din 2016 peste un miliard de euro pentru realizarea a trei spitale intitulate ca „regionale”. Finanțarea urma să fie acordată pe exercițiul financiar european ce se va termina în 2027. Jumătate din sumă ar fi trebuit cheltuită până în 2021, însă autoritățile române nu au finalizat nici măcar proiectele tehnice.

Din finanțarea de un miliard au mai rămas 500 de milioane de euro. Pentru a nu pierde și acești bani, Ministerul de Finanțe a realizat împrumuturi de peste 700 de milioane de euro.

La București, primarul Gabriela Firea s-a ambiționat să ridice un spital nou și, după ce acesta a fost scos de pe lista finanțărilor europene, în decembrie 2019, a promis că va investi un miliard de euro de la bugetul local.

Studiul de fezabilitate pentru spitalul metropolitan din București a expirat la sfârșitul anului 2021. Municipalitatea a cheltuit 3,5 milioane de lei pentru el. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, ne-a declarat că nu va începe lucrările la Spitalul Metropolitan, pentru că nu are certitudinea că există bani pentru el.

Între timp, multe spitale din România funcționează în clădiri insalubre, unele vechi de câteva decenii, care pun în pericol viața pacienților și fac din sistemul sanitar o sperietoare pentru bolnavi.

Începutul a fost, ca întotdeauna, promițător

Ideea unităților spitalicești regionale apare prima dată în 2005, într-un pachet pentru reforma în domeniul sănătății. Era un set de acte normative pe care guvernul de atunci, condus de Călin Popescu Tăriceanu, și-l asuma.

Foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta au promovat intens o strategie cu spitale noi și bine dotate în sistemul de sănătate. În mandatele de premier ale lui Tăriceanu a apărut ideea, iar în cele ale lui Ponta s-a decis să se apeleze la fondurile europene.
Foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta au promovat intens o strategie cu spitale noi și bine dotate în sistemul de sănătate. În mandatele de premier ale lui Tăriceanu a apărut ideea, iar în cele ale lui Ponta s-a decis să se apeleze la fondurile europene.

Ministrul Sănătății de la acel moment, Eugen Nicolăescu, declara că vor fi construite opt spitale regionale, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a României.

Unitățile sanitare urmau să se ocupe de cazurile de urgență care nu pot fi soluționate de cele județene. Eugen Nicolăescu declara că o astfel de unitate urma să aibă cele mai bune dotări posibile și un sistem nou de ambulanță.

Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Galați și Târgu-Mureș erau orașele în care guvernul promiteau că va ridica spitale noi. Totul a rămas pe hârtie.

Promisiunea avea să fie rostogolită de toate guvernele. În perioada 2008 – 2012, a guvernării Boc, autoritățile centrale au preluat idea fără a face nimic concret în acest sens. Între 2012 și 2015, Guvernul Ponta promitea nu doar demararea lucrărilor pentru toate spitalele regionale, ci și modernizarea mai multor unități sanitare județene. Tot atunci s-au depus proiecte de finanțare europeană.

Între 2015 și 2016, premierul Dacian Cioloș insistă ca finanțarea acestor spitale să se obțină de la Bruxelles. Comisia Europeană a alocat în 2016 peste un miliard de euro pentru realizarea a trei spitale intitulate ca „regionale”

În 2016, guvernarea este preluată de PSD, iar guvernele acestui partid, controlate din umbră de Liviu Dragnea, modifică strategia. Anunță că din cele opt spitale regionale rămân doar trei, a căror realizare este coordonată de Ministerul Sănătății.

Cele trei unități ar fi urmat să fie realizate în Iași, Craiova și Cluj-Napoca, prin Ministerul Sănătății, cu finanțarea europeană obținută anterior.

Spitalele județene nu fac față numărului mare de cazuri de urgență din cauza lipsei dotărilor, dar și a clădirilor vechi care nu permit extinderea.
Spitalele județene nu fac față numărului mare de cazuri de urgență din cauza lipsei dotărilor, dar și a clădirilor vechi care nu permit extinderea.

Tot atunci „apare”, pe hârtie, și o unitate spitalicească pentru zona metropolitană București-Ilfov, care să fie mult mai mare decât orice spital regional.

Acesta urma să fie un centru medical cu 12 săli de operații, 1.000 de paturi, centre de cercetare și spații de cazare. Totul ar fi trebuit finalizat în 2020. În plus, proiectul spitalul metropolitan din Capitală trecea în administrarea Primăriei Capitalei și a Gabrielei Firea, primarul de la acel moment.

Între 2019 și 2021, miniștrii Sănătății preiau ideea celor trei spitalele regionale și aprobă realizarea de studii de fezabilitate și de oportunitate. Curg alte promisiuni: până în 2024 vor fi gata. Valoarea totală a celor trei unități medicale regionale era de 1,45 miliarde de euro.

Indicatorii celor trei spitale regionale

România a trimis din 2016, la Bruxelles, mai multe documente privind proiectele celor trei spitale regionale. În acte s-au avansat diverse sume pentru realizarea construcțiilor și a dotărilor medicale aferente. În baza acestor planuri, comisarii și funcționarii europeni au aprobat finanțările prin Banca Europeană de Investiții.

Spitalul Regional de Urgențe (SRU) Iași, de pildă, cel mai avansat proiect din prezent, are nevoie de peste 500 milioane euro (fără TVA).

Macheta Spitalului Regional de Urgență Iași.
Macheta Spitalului Regional de Urgență Iași.

Unitatea este prevăzută cu 60 de paturi de urgență și 850 de paturi de spitalizare continuă, 70 de cabinete ambulatorii, 19 săli de operație, servicii avansate de imagistică, endoscopie, cardiologie, neuroștiințe și multe alte specializări.

Spitalul Regional de Urgențe (SRU) din Craiova ar trebui să aibă 807 paturi și 19 săli de operație. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 786/2019, valoarea proiectului SRU Craiova este de 602,74 milioane de euro, din care cost net 507 milioane de euro.

Macheta Spitalului Regional de Urgență Craiova.
Macheta Spitalului Regional de Urgență Craiova.

Acesta va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în șapte centre, printre care și un centru de tratament pentru cancer destinat pacienților din regiunea sud-vest a țării, cu toate dotările necesare.

Are prevăzute 60 de locuri la Unitatea de Primiri Urgențe, 30 pentru chirurgia de zi, 15 pentru îngrijiri medicale de zi și 20 pentru îngrijiri oncologice de zi. Restul de paturi ar fi pentru îngrijirea continuă a pacienților cu boli acute.

Spitalul Regional de Urgențe (SRU) din Cluj este prevăzut cu 850 de paturi. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 667/2019, valoarea proiectului SRU Cluj este de 539,6 milioane de euro, din care cost net (fără TVA) este 454 milioane de euro.

Macheta Spitalului Regional de Urgență Cluj-Napoca.
Macheta Spitalului Regional de Urgență Cluj-Napoca.

„Noul Spital Regional de Urgență Cluj (SRU Cluj) va înlocui și prelua rolurile Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, cu excepția celor două departamente de ginecologie/obstetrică”, potrivit unui document al Ministerului Sănătății.

Ultima promisiune, în 2022 se trece la treabă

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ne-a precizat că, anul acesta, România va demara construcția spitalelor regionale, începând cu cel de la Iași. „Sunt trei spitale regionale, e vorba de Iași, Craiova și Cluj. Pentru Iași a fost semnat contractul pentru proiectare. Urmează să se semneze și pentru Cluj și Craiova”, a explicat acesta.

Alexandru Rafila este sigur că va demara construcția propriu-zisă a acestor spitale regionale în mandatul său de la Sănătate.
Alexandru Rafila este sigur că va demara construcția propriu-zisă a acestor spitale regionale în mandatul său de la Sănătate.

Asta deși însuși Rafila a recunoscut, într-o ședință de guvern de la începutul lunii decembrie, că statul român e de stângaci și că nu știe să utilizeze finanțările deja obținute.

„Nu știm să folosim resurse pe care le avem la îndemână”, spunea Alexandru Rafila, în ședința de guvern din 8 decembrie.

Declarația sa se referă la faptul că România a avut rezervată încă din 2015 o finanțare, din care nu s-a folosit niciun eurocent până acum.

„Bani în cont” în perioada 2015-2021

Corina Crețu a fost comisar european pentru Politică Regională în perioada 2014-2019. Aceasta ne-a explicat faptul că mai mult de șase ani România a avut banii în cont pentru a realiza aceste proiecte a clinicilor regionale.

Corina Crețu a fost comisar european în perioada 2014-2015, interval în care a admnisitrat tocmai proiectele de finanțare regională..
Corina Crețu a fost comisar european în perioada 2014-2015, interval în care a admnisitrat tocmai proiectele de finanțare regională..

„Am semnat proiectele pentru Spitalele Regionale în 2015 și au fost parcați acești bani încă din Cadrul Financiar 2014-2020”, punctează aceasta.

Corina Crețu crede că proiectele nu au fost puse în practică, deși bani existau, din cauza disensiunilor între autorităților locale și Ministerul Sănătății. Asta pentru că fiecare parte dorea să administreze finanțarea europeană de peste un miliard de euro obținută de la Bruxelles.

„În exercițiul financiar 2014-2020, unde au figurat inițial aceste spitale regionale, Guvernul României solicitase ca beneficiar să fie Ministerul Sănătății și, având în vedere tensiunile din țară, autoritățile locale au solicitat, cât eram eu comisar european, să le preia ele. Dar pe acel exercițiu financiar nu era posibilă realizarea acestui transfer”, mai explică aceasta.Bruxelles este șocat de faptul că s-a semnat un contract în 2015, banii au fost virați din 2019, e vorba de 1,2 miliarde euro pentru cele trei spitale regionale, și de atunci nu se mai întâmplă nimic”, Corina Crețu

Din 2016, autoritățile centrale trebuiau să înceapă să cheltuie banii.

„În mod normal ar fi trebuit ca Guvernul, prin Ministerul Sănătății, pentru că el figurează acum ca și beneficiar, să lanseze licitațiile, să se aleagă companiile și să se înceapă construcția”, a mai precizat actualul eurodeputat.

„Este absolut inexplicabil ce se întâmplă, faptul că știm care este situația din spitalele din România, știm care este situația infrastructurii de sănătate. După șase ani nu cred că mai există vreo țară care să aibă proiect semnat de șase ani unde să nu se fi săpat nici măcar o groapă pentru construcție”, a adăugat Corina Creţu.

Ce trebuia să fie gata până în 2021

Corina Crețu susține că Ministerul Sănătății a avut la dispoziție o finanțare de minimum un miliard de euro din 2016 pentru a realiza cele trei spitalele regionale.

Finanțarea putea urca chiar până la 1,2 miliarde de euro. Cofinanțarea, de 250 de milioane de euro, urma să fie asigurată de autoritățile române.

În lipsa unor unități moderne din România, mulți pacienți în stare gravă sunt transportați de urgență în străinătate pentru a fi tratați.
În lipsa unor unități moderne din România, mulți pacienți în stare gravă sunt transportați de urgență în străinătate pentru a fi tratați.

Dintr-un document al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, minister care a semnat și el finanțarea europeană pentru spitalele regionale, reiese că: „la semnarea contractelor de finanțare pentru care a fost primită și aprobarea Comisiei Europene s-a decis derularea proiectelor în două faze”.

Prima fază să fie finanțată din POR (Programul Operațional Regional) 2014-2020 și a doua finanțată din POS (Programul Operațional de Sănătate) 2021-2027.

  • Pentru faza I, obiectivele principale erau: realizarea proiectelor tehnice și încheierea contractelor pentru construcții pentru alocarea finanțărilor. În această perioadă de până la sfârșitul anului 2021 (POR 2014-2020 prevedea ca pnă la finalul anului 2021 să se realize sau să înceapă lucrările finanțate), nu s-a semnat niciun contract, nu s-a construit nimic.
  • Pentru faza II, obiectivele principale sunt construirea propriu-zisă a spitalelor, dotarea și operaționalizarea acestora, precum și realizarea unor măsuri de reformă și sustenabilitate a serviciilor.

Au mai rămas doar 500 de milioane de euro „în cont”

Dintr-un document obținut de la Ministerul de Finanțe, reiese că în 2021 România a solicitat împrumuturi rambursabile la Banca Europeană pentru Investiții (BEI) pentru a putea începe lucrările la cele trei spitale regionale.

Din același act reiese că aceste credite sunt motivate prin faptul că România trebuie să construiască trei spitale regionale, iar finanțarea europeană prin programele europene operaționale în perioada 2021-2027 pentru aceste proiecte este de doar 500 de milioane de euro.

„Potrivit studiilor de fezabilitate, costul total al celor trei spitale se ridică la circa 1,64 miliarde de euro. În baza estimărilor recente, alocarea financiară care urmează a fi asigurată din viitorul Program Operațional Sănătate (POS 2021-2027) pentru cele trei spitale regionale este de 500 milioane de euro, acoperind 39,02% din costul net al acestora, diferența urmând a fi asigurată din alte surse legal constituite”, se precizează într-un document semnat de fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare.

Împrumut cu dobândă în locul finanțărilor nerambursabile

BEI finanțează în mod uzual până la 50% din costul net al unui proiect. Din acest motiv, Ministerul de Finanțe a obținut împrumuturi de 250 de milioane de euro pentru unitatea din Iași, 226 milioane de euro pentru SRU Cluj, respectiv până la 254 milioane de euro pentru SRU Craiova.

„Din punct de vedere al termenilor şi condiţiilor financiare, împrumuturile acordate de BEI sunt competitive şi mai flexibile decât alte instrumente alternative de finanţare existente pe piaţa financiară internaţională”, se mai precizează într-un alt document obținut de la Ministerul Sănătății care vizează finanțarea spitalelor regionale.

„Dobânda percepută poate fi fixă (cotele indicative de la ultimele trageri în cadrul împrumuturilor existente au variat între 0,7% – 1,71% în funcție de perioada de rambursare aleasă) sau variabilă (bazată pe rata EURIBOR, la care se adaugă o marjă a Băncii)”, se mai precizează în document.

Stadiul proiectelor celor trei spitale regionale

Pentru toate cele trei unități din Cluj-Napoca, Iași și Craiova s-au finalizat, în 2020, studiile de fezabilitate, plătite din bani europeni.

Ulterior, Ministerul Sănătății a scos la licitație proiectarea viitoarelor construcții. Cel mai avansat proiect este cel din Iași, unde a fost desemnată deja asociarea de societăți care va realiza studiul tehnic.

Contractul pentru proiectarea Spitalului Regional Iași, în valoare de 39 de milioane de lei, fără TVA (aproape 9,5 milioane de euro) a fost câștigată de asocierea condusă de firmă italiană Studio Altieri SpA (lider).

Din grupul de companii care va mai lucra la proiectare, care trebuie să fie gata anul acesta, fac parte Steam, Italconsult SpA, Proiect Consulting, Rheinbrucke, K-Box Construction Design. În 2023, ar trebui lansată licitația de execuție a lucrărilor.

Contractul de proiectare a Spitalului Regional Craiova, în valoare de 16 milioane de euro, nu a fost nici până acum atribuit. Acesta a fost scos la licitație la începutul anului trecut, iar în iulie au fost deschise ofertele.

Ministrul Rafila declara în decembrie că speră că în luna ianuarie să fie anunțată asociererea câștigătoare. La licitație au participat nouă asocieri de firme din Turcia, Italia, Spania, Franța, Danemarca și România.

Valoarea estimată a contractului de servicii pentru proiectarea Spitalului Regional Cluj-Napoca este de 68 milioane de lei fără TVA (18 milioane de euro cu tot cu TVA). Nici în acest caz nu a fost desemnată firma sau asocierea câștigătoare.

Spitalul Metropolitan din București

Spitalul metropolitan se află într-o situație similară. Unitatea este prezentată de reprezentanții Trustul de Clădiri Metropolitane, companie a municipalității, ca o copie a celebrului spital AKH Viena. Dar, „mai mare, cu 2.500 de paturi”, potrivit prezentărilor proiectului.

Spitalul Metropolitan din București ar urma să aibî 1.000 de locuri.
Spitalul Metropolitan din București ar urma să aibî 1.000 de locuri.

Investiția anunțată în 2019 de Gabriela Firea, fostul primar al Bucureștiului, ar trebui să fie ridicată în zona Pipera. În decembrie 2019, consilierii generali ai PSD și ALDE au votat bugetul investiție, care se ridica la suma de un miliard de euro.

Valoarea totală a investiţiei, gândită a se face din fonduri de la bugetul local din alte surse, este de 4,7 miliarde de lei cu TVA, iar durata de realizare de 60 de luni (cinci ani).

În primul an, fără a se preciza care este acesta, ar urma să se investească 216 milioane de lei, iar în al cincilea – 2,3 miliarde de lei.

Spitalul ar trebui să aibă nouă tronsoane: 750 de paturi pentru spitalizare continuă, 107 – pentru spitalizare de zi, 93 posturi de tratament, 113 paturi ATI (din care 10 pentru Neonatologie), 44 cabinete ambulatoriu, 33 săli de operaţie în blocuri operatorii.

Nicușor Dan, actualul primar, spune că acest proiect este realizabil doar dacă Bucureștiul obține finanțare europeană prin PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență) sau prin alt program.

„Eu mi-aş dori să avem un miliard de euro finanţare, ca să putem să îl facem, dar mi se pare extrem de puţin probabil să îl facem fie prin PNRR, fie prin alte surse. Există proiecte mai mici de extindere ale spitalelor noastre, care sunt depuse pe PNRR. Sunt mult mai optimist în privinţa lor”, ne-a precizat Nicuşor Dan.

Opoziția sistemului

Spitatele regionale, cele mai importante investiții din domeniul sănătății, nu au fost niciodată sprijinite de întreg personalul medical. Asta pentru că aceste unități moderne urmează să preia locul – și pacienții – unor clinici județene, regionale unde profesează cei mai cunoscuți medici ai zonei.

Cum finanțarea spitalelor este realizată în funcție de numărul de cazuri tratate și de gravitatea acestora, spitalele județene tradiționale ar urma să-și piardă mare parte din finanțările de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

De fapt, chiar din 2005, de la prima lansarea a proiectelor, secretarul general al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, spunea că a înființa astfel de spitale ar însemna bani pierduți. El pleda ca finanțările pentru aceste unități să meargă la spitalele mari care deja existau în fiecare regiune.

Vasile Astărăstoae adauga că dacă fondurile vor fi dirijate către astfel de unități medicale, pacienții n-ar mai fi tratați în mod egal. Numai unii dintre bolnavi vor beneficia de serviciile unor astfel de spitale, era de părere Vasile Astărăstoae.

„Și acum există spitale de urgență care preiau cazurile cele mai dificile, este vorba de centrele universitare, așa încât nu văd rațiunea existenței unor astfel de spitale regionale”, afirmă Vasile Astărăstoaie.

Comentează

Back to top button