POLITICĂ

Liderii UDMR sunt disperați: Numărul etnicilor maghiari ar fi sub 1 milion

UDMR a anunțat lansarea unei campanii de informare privind recensământul care va începe în luna martie, a declarat Kelemen Hunor, citat de agenția maghiară MTI.

El le-a cerut maghiarilor să îşi declare cu încredere apartenenţa etnică şi religioasă, precum şi limba maternă, deoarece datele declarate acum vor constitui baza asigurării drepturilor lingvistice în următorii zece ani. UDMR ar urma să nu mai intre în Parlament la următoarele alegeri.

Președintele UDMR a mai spus că dacă eficienţa recensământului scade sub 90% şi peste 10% din date vor fi introduse din baze de date administrative care nu menţionează apartenenţa etnică, este posibil ca numărul maghiarilor din România să scadă sub un milion, potrivit MTI. Reamintim că la recensamantul din 2011, populatia de etnie maghiară înregistrata a fost de 1,227 milioane (6,5% din totalul populației) – adică al doilea mare grup etnic după români. Pe locul trei, la mare distanță, a fost comunitatea de romi – cu doar 621 mii persoane declarate roma (3,3% din populație)”, potrivit Institutului Național de Statistică.

Kelemen Hunor a adăugat că UDMR recrutează şi voluntari pentru a ajuta populaţia în prima fază a recensământului, în care va fi posibilă completarea personală a chestionarului online. El a spus că este important ca în perioada de autocompletare să fie introduse cât mai multe date în baza de date a recensământului, deoarece în lipsa persoanelor intermediare nu se pot strecura greşeli, potrivit MTI.

Anna Horváth, vicepreşedinte executiv UDMR şi şef al grupului de lucru naţional pentru recensământ din cadrul UDMR, a declarat că după formarea grupului de lucru în septembrie anul trecut au fost înfiinţate grupuri de lucru judeţene. Scopul acestora este organizarea asistenţei şi informării în toate localităţile în care trăiesc cel puţin 50 de maghiari. Conform recensământului anterior se cunosc 1239 de asemenea aşezări.

Anna Horváth a adăugat că o treime din maghiarii din România trăiesc în localităţi ai căror primari nu sunt maghiari, unde rolul Bisericilor, şcolilor şi ONG-urilor devine mai important, deoarece în aceste localităţi se pot prezenta în a doua etapă a recensământului recenzori care nu vorbesc limba maghiară. Şeful grupului de lucru a considerat o mare provocare contactarea maghiarilor din România care se află în străinătate, numărul lor fiind estimat la 250-300 de mii.

Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!

Albu Mihaela

Albu Mihaela lucrează în presă din 2011 și a învăţat să facă ştiri la o televiziune locală unde s-a specializat pe politică, justiției și economie.

Comentează

Back to top button