JUSTITIE

Uniunea Avocaților din R. Moldova intră în grevă japoneză pentru următoarele două zile

Uniunea Avocaților din R. Moldova (UAM) anunță că intră în grevă japoneză începând de astăzi, 18 ianuarie, în semn de protest faţă de amendamentul înaintat la Legea cu privire la avocatură, care prevede că, pentru reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţionarea avocatului în cazul comiterii unor infracțiuni nu va mai fi necesar acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

În perioada 18-19 ianuarie este declanșată greva japoneză, prin purtarea unei banderole albe la brațul stâng.

În cazul în care Parlamentul nu va admite adresarea respectivă, UARM anunță că va declara grevă generală pentru perioada 20 ianuarie – 24 ianuarie 2022, cu sistarea totală a activității de avocat, inclusiv a activității avocaților din cadrul sistemului asistenței juridice garantate de stat.

Greva japoneză se manifestă doar prin avertizarea patronatului (de exemplu prin banderole albe), dar munca nu este oprită.

Reacția ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco:

„Am văzut în spațiul public multe dezbateri privitor la propunerile de modificare a Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură. Discutăm în special despre prevederea de la art. 52 alin. (2), care are următorul cuprins: „(2) Avocatul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaţilor, cu excepţia infracţiunii flagrante””, a spus Litvinenco.

Precizările făcute de ministrul Justiției:

1. Amendamentul dat a fost introdus în contextul adoptării modificărilor la Legea nr. 1260/2002 operate prin Legea nr.67/2021. Autorul amendamentului este Marina Tauber.

2. Este discutabil dacă, în general, norma dată este aplicabilă. Or, atât potrivit Codului de procedură penală, cât și conform practicii de aplicare a legilor de către instanțele noastre, normele juridice cu caracter procesual din alte legi pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în Codul de procedură penală.

3. Am făcut o analiză preliminară cum a evoluat instituția imunității în cazul avocaților. Din câte am văzut, nicio lege care a reglementat avocatura până în prezent – Legea nr. 526-X din 21 noiembrie 1980, Legea nr. 395-XIV din 13 mai 1999, Legea nr. 1260/2002 până la modificarea operată prin Legea nr.67/2021 – nu a prevăzut o imunitate absolută de genul celei existente la moment. Președinta Comisiei juridice numiri și imunități a menționat ieri, într-o postare, că nici în alte țări nu există astfel de prevederi.

4. De o astfel de imunitate beneficiază în prezent deputații – art. 70 alin. (3) din Constituție. Dar, precum se știe, Parlamentul a inițiat modificarea normei respective – proiectul de lege nr. 319 din 2 noiembrie 2021. Acesta a obținut avizul Curții Constituționale (Avizul nr. 2 din 26 octombrie 2021) și urmează a fi supusă votului în timpul apropiat – începând cu luna mai a acestui an. Nici judecătorii și nici procurorii nu beneficiază de astfel de privilegii.
Sigur că putem mult să filozofăm cu privire la rolul instituției imunității într-o tranziție cum este Republica Moldova. Sunt multe argumente pro, sunt multe argumente contra. Dar nu este cazul acum.

Din punctul meu de vedere, nu este oportun ca imunitatea absolută să fie păstrată. Inclusiv prin raportare la principiul constituțional de egalitate în fața legii (art. 16 alin. (2) din Constituție), așa cum acesta a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, în Hotărârea nr. 43 din 27 iulie 1999). În același timp, de vreme ce o astfel de normă a fost deja introdusă, nu cred că e bine nici să se renunțe la ea în totalitate. Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. De ce imunitatea nu trebuie să se aplice pentru infracțiunile de corupție? Probabil e clar pentru toți și nu e nevoie de detalieri suplimentare.

Comentează

Back to top button