ECONOMIE

Polonia și Ungaria se opun impozitului minim de 15%. Ministrul Finanțelor Câciu preș în fața celor din Bruxelles

România va impozita multinaționalele cu 15% din profit, începând cu 1 ianuarie 2023, a anunțat marți seara ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Prioritățile Guvernului pentru anul acesta vizează reducerea semnificativă a deficitului fiscal de TVA și reducerea evaziunii fiscale, a mai anunțat ministrul.

Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) unde am transmis un mesaj clar: România pregătește transpunerea rapidă a regulilor stabilite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitarea multinaționalelor cu 15% pe profit. Ambiția noastră este să putem fi gata de a aplica acest plafon chiar începând cu 1 ianuarie 2023!

Mai ales în contextul actualei crize energetice, suntem datori să ne asigurăm că marile corporații care activează pe piața locală plătesc o marjă corectă de impozit, adaptată afacerilor de miliarde de euro pe care le fac în România. De aceea, i-am spus comisarului european pentru economie, dl Paulo Gentiloni că această țintă vine în continuarea unei alte priorități a Guvernului, aceea de a micșora semnificativ în acest an deficitul fiscal de TVA și de a reduce evaziunea fiscală. Vrem să avem resurse pentru a ca nici un cent din suma record planificată pentru investiții publice în 2022, de 6,7% din PIB.

Sunt convins că aceste măsuri sunt juste și necesare atât economic, cât și social. Este vital ca o parte din această valoare adăugată produsă în economie să se întoarcă la români, finanțând măsuri de stimulare a micilor întreprinderi, a fermierilor și a tuturor celor care trăiesc cinstit de pe urma unei afaceri de familie”, a transmis, marți, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, pe pagina sa de Facebook, potrivit Digi24.ro.

Câciu preș în fața celor din Bruxelles. Cum procedează patrioții din Polonia sau Ungaria

Polonia și Ungaria și-au exprimat opoziția față de o adoptare rapidă în dreptul european a unui un impozit minim global de 15% pe profiturile multinaționalelor, una din prioritățile președinției franceze a UE, informează AFP.

Atât Polonia, cât și Ungaria practică impozite scăzute pe profit pentru a atrage investiții străine majore, iar o creștere a ratei de impozitare le-ar putea afecta capacitatea de atragere de noi investiții, scrie Agerpres.

Uniunea Europeană încearcă să includă în legislație un acord istoric convenit de aproape 140 de țări, care obligă guvernele să introducă un impozit minim de 15% pe profiturile generat de cele mai mari companii ale lumii.

Comisia Europeană ar vrea ca UE să devină prima jurisdicție care transpune în lege acest acord internațional, convenit sub egida OECD, în vederea unei intrări în vigoare încă de la 1 ianaurie 2023.

Însă pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre UE. Dar Polonia s-a plasat marți în fruntea unui mic număr de țări membre care sunt reticente la ideea unui impozit minim pentru multinaționale, cu prilejul unei reuniuni miniștrilor europeni ai Finanțelor prezidată de francezul Bruno Le Maire.

Impozitul minim pe profiturile multinaționalelor nu este decât o parte (așa-numitul pilon doi) din acordul convenit sub egida OECD. Comisia Europeană a prezentat în data de 22 decembrie un proiect de directivă pentru transpunerea sa în dreptul european. Însă autoritățile de la Budapesta și Varșovia cer să se meargă simultan și cu privire la primul pilon. Acesta prevede impozitarea companiilor acolo unde acestea își realizează profiturile. Sunt vizate astfel marile companii din sectorul Internetului. Problema este că acest prim pilon nu este complet finalizat.

Polonia nu poate susține introducerea unilaterală de către UE a unui impozit minim mondial, care i-ar reduce competitivitatea, lăsând la o parte primul pilon”, a declarat ambasadorul Poloniei la Uniunea Europeană, Arkadiusz Plucinski. „În acest scop, insistăm pe propunerea noastră… care constă în legarea juridică a celor doi piloni”, a adăugat Plucinski.

La rândul său, ministrul ungar al Finanțelor, Mihaly Varga, a afirmat că lăsarea deoparte a primului pilon „ar pune în pericol presiunea politică asupra țărilor terțe pentru ca acestea să pună în practică acordul”. Rezistența Poloniei și Ungariei, care au semnat totuși acordul convenit sub egida OECD, intervine într-un context al tensiunilor între instituțiile europene și cele două state membre care sunt acuzate că nu respectă valorile UE.

„Nu puteți să acceptați un acord la nivelul OECD și când acest acord este transcris într-o directivă, exact în aceiași termeni, să explicați că acordul nu mai înseamnă nimic”, a spus ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, apreciind că această atitudine este de neînțeles. Cu toate acestea, Bruno Le Maire a promis că va discuta cu omologii săi pentru a depăși reticențele astfel încât să se ajungă la un acord în perioada președinției franceze.

Comentează

Back to top button