Este în proces de redactare o nouă Lege a educaţiei, construită pe „directivele” din România Educată, a lui Klaus Iohannis. Încercăm să lămurim ce a vrut să spună ministrul Cîmpeanu, pentru ca părinţii şi elevii să ştie ce trasee educaţionale îi aşteaptă în anii ce vin, notează adevărul.ro, precizând că este necesară o dezbatere publică autentică, pentru că o nouă Lege a educaţiei afectează sistemul şcolar din România mulţi ani de aici înainte.
Într-un interviu tv, acordat cu ceva timp în urmă, moderatorul l-a întrebat pe ministru dacă este adevărat zvonul că elevii de la profesională vor putea merge direct la facultate.
„Noi trebuie să avem rute deschise, asta încercam să vă explic, şi aceste rute deschise vor fi incluse în nouă legea educaţiei prin care (elevii) să aibă garanţia că îşi pot continua studiile, în cazul în care vor dori, dacă pe parcursul carierei va fi o oportunitate, vor putea să continue la nivel universitar şi chiar în această formă, de învăţământ profesional”.
„Trebuie să-i asigurăm pe aceia care optează pentru învăţământul profesional că vor putea să continue această formă de învăţământ, că nu va fi un drum înfundat care nu le va permite niciodată să fie absolvenţi de facultate”.
Legea actuală spune că după absolvirea şcolii profesionale elevii se pot înscrie în clasa a XI-a la zi, să susţină Bacalaureatul, fără de care nu se poate intra la nicio facultate. Puţini sunt absolvenţii de profesională care apelează la această rută de completare a studiilor. Din motive uşor de explicat. Au ales şcoala profesională pentru că în gimnaziu n-au dat semne de vreun apetit deosebit pentru învăţământul teoretic şi pentru că provin din familii sărace care nu le pot asigura banii necesari continuării studiilor. Sunt tineri cu inteligenţă dominant aplicativ practică, spre deosebire de cei care fac un liceu „pe bune”, şi care au inteligenţa dominant teoretic-conceptuală. Nu mai vorbesc de abandonul şcolar deschis sau ascuns, care se ridică la 33%.
Tineri care merg direct în piaţa muncii să-şi câştige pâinea, şi fac munci necalificate, în România sau în ţări europene. Aşa se face că regăsim în şcoala profesională de la noi doar circa 20% dintre absolvenţii de gimnaziu. Trebuie remarcată şi intervenţia familiei, care spune: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională”. Aceşti părinţi încă n-au înţeles ca doar diploma, fără competenţele cerute de angajatori, nu-ţi asigură un loc în piaţa muncii.
În Germania, 70% dintre tineri se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională. La nemţi, filiera profesională începe imediat după clasa a V-a, iar elevii se duc obligatoriu acolo unde-i trimit profesorii, nu unde vor părinţii. Este adevărat că şcolile profesionale sunt echipate la nivelul tehncii actuale, beneficiază de maiştrii instructori calificaţi, elevii au burse şi ajutoare sociale consistente, învaţă în regim dual sau de alternanţă (şase luni la şcoală, şase luni în compania care-i asigură instruirea practică).
Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!
Toti desteptii de la noi recomanda sa nu ne uitam istoria.,, Numai cunoscându-ne trecutul putem construi fara greseli viitorul”. Domnule ministru, aveti o varsta care va permis sa cunoasteti trecutul/istoria organizarii invatamantului romanesc. De ce trebuie sa dati exemple despre organizarea actuala a invatamantului din alte tari ,,În Germania, 70% dintre tineri se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social”, pai la noi pana in 1990 invatamantul nu era tot asa organizat? Daca astazi sunt cuprinsi in scolile profesionale doar cca 20% ,desi am rezerve ca acest procent este adevarat, in mod corect ar fi trebuit sa fie invers – 20% in licee si restul in scoli profesionale asa cum era inainte de 1990. Aceasta categorie de invatamant , care dura trei ani, era gratuita, elevii aveau cazarea, masa si imbracaminte toate gratuite. Absolventii aveau repartizarea in fabrici asigurata si erau incadrati pe post de muncitorii calificati.Ulterior, cei care isi doreau si simteau ca sunt capabili intelectual se inscrieau la liceu, forma seral sau fara frecventa, in clasa a VIII-a, nu la bacalaureat (,,Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică”). Dupa absolvirea liceului sustineau examenul de bacalaureat la acelasi nivel de exigente ca cei de la zi, si cu diploma respectiva se puteau inscrie la orice facultate. Multi se orientau spre scolile postliceale asigurand necesarul de forta de munca calificata pentru domeniile care cereau o pregatire superioara celei din scolile profesionale. Inteleg ca astazi cand nu mai avem industrie, sute de mii de fabrici si uzine, invatamantul bazat pe scolile profesionale nu mai poate avea amploarea de atunci.Dar din cauza unei orientarii gresite, extremista s-a ajuns astazi, pe de-o parte, la criza acuta de meseriasi, iar pe de alta parte la un numar mare de someri cu pregatire universitara. De ce domnule ministru nu valorificam organizarea din trecut a invatamantului romanesc, organizare care a dat rode? In acest sens stau ca dovada situatia celor care au emigrat in Vest si care s-au incadrat repede la cerintele tehnice superioare de acolo, romanii fiind peste tot bine apreciati. Dorita fiecarei persoane care ajunge ministru invatamantului de a da o noua Lege, personala a invatamantului este o piedica in calea progresului din acest domeniu vital pentru dezvoltarea tarii.