ECONOMIE

Lupta cu evaziunea fiscală în stil Iohannis: Au amendat un cioban pentru că nu avea carte de muncă

Controale ale inspectorilor de muncă în ferme! Un crescător de oi și capre a fost amendat cu 60.000 de lei de inspectorii ITM pentru că avea ciobani care lucrau pentru el fără contract de muncă.

Cei trei prestatori de activități fără forme legale de angajare lucrau în beneficiul fermierului, pe raza comunei Câlnic, județul Gorj.

După controlul efectuat de reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă, crescătorul de animale a fost sancționat cu amendă contravențională de 60.000 de lei.

Inspectorii ITM au efectuat 127 de controale în fermele și la firmele gorjene

Potrivit pandurul.ro, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj au efectuat în perioada 21 martie – 8 aprilie 2022 un număr de 127 de controale.

Verificările au vizat atât domeniul relațiilor de muncă, cât și domeniul securității și sănătății în muncă, fiind aplicate 59 de sancțiuni în valoare de 368.000 de lei și dispuse 346 măsuri de intrare în legalitate.

În perioada 05 – 08 aprilie 2022, Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj a desfășurat, sub coordonarea Inspecţiei Muncii, Campania Naţională de verificare pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată și verificarea modului în care se respectă dispozițiile legale în domeniul securității și sănătății în muncă la angajatorii care își desfășoară activitatea în domeniile: fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase – cod CAEN 107 și comerțul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase, în magazine specializate – cod CAEN 4724.

Au fost efectuate 16 controale care au vizat atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate, cât și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, iar pentru deficiențele constatate au fost dispuse de către inspectorii de muncă 21 măsuri de remediere și aplicate amenzi în cuantum de 11.000 lei.

Evaziunea fiscală în UE: România, pe primul loc/ UE, pierderi de 4.000 de euro pe secundă din neîncasarea de TVA

România se află pe prima poziție în lista țărilor cu cele mai mai pierderi fiscale din Europa, cu o pierdere de 34,9% din TVA într-un an, potrivit Comisiei Europene, scriu grecii de la Reporter, citați de Rador.

Se estimează că, în 2019, statele membre ale UE au pierdut în total 134 de miliarde de euro din neîncasarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA). Această sumă rezultă din pierderile de venituri ca urmare a fraudelor și a evaziunii fiscale cu TVA, prin practicile de evitare și optimizare a TVA-ului, a falimentelor și insolvențelor, precum și din cauza unor calcule incorecte și a erorilor administrative. Chiar dacă unele pierderi de venituri sunt inevitabile, o acțiune decisivă și răspunsuri politice direcționate ar putea totuși face diferența, mai ales când este vorba de nerespectarea normelor.

Pierderea veniturilor din TVA are un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri și servicii publice de care depindem cu toții, cum ar fi școli, spitale și transporturi. De asemenea, veniturile pierdute din TVA ar fi deosebit de utile în acest moment în care statele membre încearcă să acopere datoria acumulată în timpul redresării din pandemia de COVID-19 sau să majoreze finanțările alocate combaterii schimbărilor climatice.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat, cu ocazia publicării acestui studiu, că „în ciuda tendinței pozitive care se înregistrează în ultimii ani, deficitul TVA continuă să provoace îngrijorări serioase, mai ales dacă luăm în considerare nevoile uriașe de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le acopere în următorii ani.

Conform datelor din acest an, este vorba de pierderi de peste 4.000 de euro pe secundă. Sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale, ceea ce înseamnă că povara acoperirii deficitului cade în sarcina cetățenilor de rând și a afacerilor obișnuite, prin alte taxe pe care trebuie să le plătească pentru servicii publice vitale. Trebuie să facem un efort comun pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care sustrage bani din buzunarele consumatorilor, subminează sistemele de bunăstare și golește fondurile guvernamentale”, a spus Gentiloni.

După eforturi continue de îmbunătățire a situației, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, tendința relativ pozitivă a continuat în 2019, iar deficitul total din neîncasarea de TVA în statele membre UE a scăzut cu aproximativ 7 miliarde de euro față de anul precedent. UE a depus deja eforturi semnificative pentru a îmbunătăți modul în care este colectat TVA-ul. În plus, Comisia Europeană a sprijinit statele membre într-o mai bună cooperare între ele în cadrul rețelei Eurofisc, care constă din personal național din cele 27 de state membre și din Norvegia.

Din 2019, membrii rețelei folosesc în mod activ instrumentul ”Analiza rețelelor de tranzacții” (TNA), finanțat de UE pentru schimbul rapid și procesarea în comun a datelor privind TVA, care le permite să detecteze automat frauda transfrontalieră în materie de TVA într-o fază mult mai timpurie. În 2022, Comisia va face noi propuneri legislative pentru modernizarea în continuare a sistemului de TVA, inclusiv consolidarea Eurofisc.

Principalele rezultate pentru 2019 / România, cele mai mari pierderi
În termeni nominali, în 2019 deficitul total de TVA al UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde de euro, la suma totală de 134 de miliarde de euro, scădere care reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de anul precedent, în care s-a înregistrat o scădere de doar 4,6 miliarde de euro. Deși situația deficitului general de TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea totală a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, în consecință, asupra veniturilor din TVA în 2020, rămâne necunoscută.

În 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit național de conformare la normele TVA, pierzând 34,9% din veniturile sale din TVA în 2019, urmată de Grecia (25,8%) și Malta (23,5%). Cele mai mici deficite de TVA au fost observate în Croația (1,0%), Suedia (1,4%) și Cipru (2,7%). În valori absolute, cele mai mari deficite de conformare la TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde de euro) și Germania (23,4 miliarde de euro).

În majoritatea statelor membre, variația anuală absolută a deficitului de TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În total, deficitul de TVA a fost redus în 18 state membre. În afară de Croația și Cipru, cele mai semnificative reduceri ale deficitului de TVA au fost în Grecia, Lituania, Bulgaria și Slovacia (între -3,2 și -2,2 puncte procentuale în aceste patru țări). Succese au fost înregistrate și de Suedia, Finlanda și Estonia, însă dintr-un punct de vedere diferit: în aceste țări, autoritățile fiscale reușesc de ani de zile să reducă pierderea veniturilor din TVA la mai puțin de 5% din TVA-ul datorat. Cele mai mari creșteri ale deficitului de TVA au fost observate în Malta (+ 5,4 puncte procentuale), Slovenia (+ 3 puncte procentuale) și România (+ 2,3 puncte procentuale).

Comentează

Back to top button