ECONOMIE

Efectele regimului Iohannis. România nu poate adera la euro

România nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii necesare aderării la zona euro, fiind de altfel şi singurul dintre cele şapte state evaluate care care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, rezultă din Raportul de convergenţă al Comisiei Europene, care stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condiţiilor necesare pentru aderarea la zona euro. În schimb, Croaţia îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro.

Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.

Concluziile raportului:

  • Doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor.
  • Toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
  • Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb.
  • Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Raportul constată că Croaţia îndeplineşte cele patru criterii nominale de convergenţă şi că legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele tratatului şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/BCE.

Evaluarea Comisiei este completată de Raportul de convergenţă al Băncii Centrale Europene (BCE), care a fost publicat tot astăzi.

Adoptarea de către Croaţia a monedei euro

Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci.

”Având în vedere evaluarea Comisiei şi luând în considerare factorii suplimentari relevanţi pentru integrarea economică şi convergenţă, inclusiv evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea pieţelor produselor, forţei de muncă şi financiare, Comisia consideră că Croaţia îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, Comisia a adoptat, de asemenea, propuneri de decizie a Consiliului şi de regulament al Consiliului privind introducerea monedei euro în Croaţia”, se arată în raport.

Consiliul va lua deciziile finale privind adoptarea monedei euro de către Croaţia în prima jumătate a lunii iulie, după discuţii în cadrul Eurogrupului şi al Consiliului European şi după ce Parlamentul European şi BCE şi-au dat avizul.

Evaluarea globală a gradului de pregătire

 În toate statele membre din afara zonei euro examinate, cu excepţia Croaţiei, raportul constată, de asemenea, că legislaţia naţională în domeniul monetar nu este pe deplin compatibilă cu legislaţia UEM şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/BCE.

Totodată, Comisia a analizat şi factorii suplimentari menţionaţi în tratat, care ar trebui luaţi în considerare la evaluarea caracterului durabil al convergenţei. Această analiză arată că statele membre examinate sunt, în general, bine integrate din punct de vedere economic şi financiar în UE. Cu toate acestea, unele dintre ele se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi macroeconomice şi/sau trebuie să abordeze probleme legate de mediul lor de afaceri şi de cadrul lor instituţional, care pot prezenta riscuri pentru sustenabilitatea procesului de convergenţă.

Punerea în aplicare eficace a reformelor şi a investiţiilor prevăzute în planurile lor naţionale de redresare şi rezilienţă va aborda principalele provocări macroeconomice. În cazul Ungariei şi Poloniei, planurile sunt în prezent evaluate de Comisie pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate criteriile de evaluare.

Raportul de convergenţă al Comisiei Europene stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condiţiilor necesare pentru aderarea la zona euro.

Raportul de convergenţă întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergenţă întocmit de BCE, dar separat de acesta.

Rapoartele de convergenţă sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere expresă din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire pentru aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.

Toate statele membre, cu excepţia Danemarcei, şi-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat o clauză de neparticipare în Tratatul de la Maastricht, nu face obiectul raportului.

Deşi pandemia de COVID-19 şi redresarea economică ulterioară din 2021 au avut un impact foarte semnificativ asupra constatărilor raportului de convergenţă din 2022, impactul invadării Ucrainei de către Rusia, care a început în februarie 2022, a avut un efect limitat asupra datelor istorice utilizate pentru pregătirea raportului. Măsura în care indicatorii de convergenţă economică sunt afectaţi de criza declanşată de agresiunea militară perpetuată de Rusia, precum şi de alte evoluţii economice în curs este pe deplin reflectată în proiecţiile economice pentru 2022 şi 2023, pe care Comisia le-a publicat la 16 mai 2022 (previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2022) şi care sunt utilizate pentru a evalua sustenabilitatea convergenţei.

Comentează

Back to top button