ISTORIE

6 iunie în istorie: în 1716 Ștefan Cantacuzino este executat la Constantinopol. 1942 – SUA a declarat razboi României

Domnul muntean Stefan Cantacuzino fost ucis la în noaptea dintre 25-26 mai/6-7 iunie 1716, la Constantinopol, împreună cu tatăl său, stolnicul Constantin.

Bunicul său era postelnicul Constantin Cantacuzino. Ștefan era fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, un mare umanist educat în Italia. Prin tată, era nepot de frate al domnului Țării Românești, Șerban Cantacuzino, al ctitorului Mihai Cantacuzino și al Stancăi Cantacuzino, soția lui Constantin Brâncoveanu. Corpurile le-au fost aruncate în mare, iar capetele au fost umplute cu bumbac și trimise la Adrianopol, unde au fost prezentate vizirului Gin-Ali. Ștefan Cantacuzino a fost domnul Țării Românești din aprilie 1714 până la 21 ianuarie 1716, fiind ultimul conducător pământean al țării înainte de instituirea domniilor fanariote.

În timpul domniei lui a început războiul între turci și creștinii europeni conduși de principele Eugeniu de Savoia. Ștefan a luat partea nemților habsburgici, comunicându-i lui Steinville știri despre stadiul pregătirilor de război ale Porții. Ștefan a fost mazilit și ridicat din București de un capugiu, trimis de Poartă. Ambasadorul englez la Constantinopol scria deja la 9 ianuarie către secretarul de stat că mazilirea are ca motiv gelozia marelui vizir, iar Ștefan era înlocuit cu Mavrocordat pentru că Poarta avea mai multă încredere în acesta din urmă, iar familia sa din Constantinopol era chezășie.

1849 -Trupele ruseşti chemate de Curtea de la Viena trec în Transilvania şi Ungaria pentru înăbuşirea revoluţiei

La 6 – 18 iunie 1849 trupele ruseşti chemate de Curtea de la Viena trec în Transilvania şi Ungaria pentru înăbuşirea revoluţiei.

1858 -Caimacamul Moldovei Nicolae Vogoride consfinţeşte drepturile și privilegiile acordate coloniştilor bulgari de împăraţi ruşi

La 6 iunie 1858 caimacamul Moldovei Nicolae Vogoride consfinţeşte, prin intermediul unui hrisov, drepturile și privilegiile acordate coloniştilor bulgari de împăraţi ruşi.

1873 -Împărații rus și austriac Alexandru II şi Franz Joseph I au constituit prin Acordul consultativ (Convenţia de la Schönbrunn), o înțelegere defensivă comună ce va pune bazele Alianței celor trei împărați

La 6 iunie 1873, împărații rus și austriac Alexandru II şi Franz Joseph I au constituit prin Acordul consultativ (Convenţia de la Schönbrunn), o înțelegere defensivă comună ce va pune bazele Alianței celor trei împărați. În cazul unei ameninţări de atac din partea unei terţe puteri, ambii monarhi se obligau să se înţeleagă pentru a adopta o „linie de conduită comună“.

La 23 octombrie 1873, Wilhelm I, împăratul Germaniei, aderă la Convenţia de la Schönbrunn. Se constituie astfel Alianţa celor trei împăraţi. Este un fel de „Sfînta Alianţă“ între împăraţii Rusiei, Germaniei şi Austriei. Guvernul rus urmărea prin această alianţă excluderea unei eventuale înţelegeri germano-austriece în Balcani împotriva Rusiei şi să asigure graniţele de apus în cazul unei ciocniri cu Anglia în Asia Mică.

În anul 1881 este semnat un nou acord al celor trei împăraţi, care nu mai este numit consultativ ca primul, ci prevedea obligaţia semnatarilor de a se menţine neutralitatea. Dar, în continuare, desfăşurarea evenimentelor face ca ciocnirile de interese între Rusia şi Germania să ducă la încordarea relaţiilor dintre ele şi la constituirea, treptată, a celor două blocuri militare: Tripla Alianţă (Germania, Austro-Ungaria, Italia); Tripla Înţelegere sau Antanta (Rusia, Franţa, Anglia).

1906 -Se deschide în Parcul din Dealul Filaretului Expoziţia generală română, prilejuită serbării a 40 ani de regalitate în România

La 6 iunie 1906 se deschide în Parcul din Dealul Filaretului (Parcul Libertăţii, iar după 1990, Parcul Carol) „Expoziţia generală română”, prilejuită serbării a 40 ani de regalitate în România.

1930 – În România revine prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, îndepărtat de la succesiunea tronului în 1926

La 6-7 iunie 1930 în România revine prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, îndepărtat de la succesiunea tronului în 1926.

1932 – În România se formează un guvern naţional-ţărănesc în frunte cu Alexandru Vaida-Voievod
La 6 iunie 1932, în România, se formează un guvern naţional-ţărănesc în frunte cu Alexandru Vaida-Voievod.

1942 – Statele Unite ale Americii declară război României şi Bulgariei în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial

La 6 iunie 1942 Statele Unite ale Americii declară război României şi Bulgariei în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial.

1944 -În cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele aliate debarcă pe coasta Normandiei deschizînd cel de-al doilea front în Europa

La 6 iunie 1944, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele aliate debarcă pe coasta Normandiei deschizînd cel de-al doilea front în Europa.

6 iunie 1799 – S-a nascut, la Moscova, poetul Aleksandr Sergheevici Puşkin, considerat întemeietorul literaturii ruse moderne (romanul în versuri “Evgheni Oneghin”, drama istorică “Boris Gudunov”);

Aleksandr Sergheevici Pușkin, n. 6 iunie, S.V. 26 mai, 1799, d. 10 februarie, S.V. 29 ianuarie, 1837) poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, este considerat a fi fondatorul literaturii ruse moderne ;

6 iunie 1883 – A încetat din viaţă compozitorul si dirijorul roman Ciprian Porumbescu;

A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioara si orchestra” op. 29, opereta „Crai Nou”, pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brasov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883)

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, a carui muzica este astăzi in Albania imnul național „Hymni i Flamurit“. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, „Trei Culori„. Ciprian Porumbescu s-a stins din viață în casa de la Stupca,sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara la 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoza.

6 iunie 1906 – S-a deschis, in Bucuresti, “Expozitia generala romana”, la aniversarea implinirii a 40 de ani de la venirea regelui Carol I pe tronul tarii.

Proiectul, coordonat de arhitectul I.D. Berindei, a fost inspirat de Expoziţia Universalã de la Paris din anul 1900 şi a cuprins pavilioane dedicate industriei, comerţului, agriculturii, silviculturii, minelor, culturii şi artelor. Arhitecţii expoziţiei au fost Victor Ştefanescu şi Ştefan Burcuş, carora li s-au alaturat ingineri de renume. La inaugurare au participat întregul guvern, familia regala, membri ai administraţiei, oaspeţi straini, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, cu excepţia legaţiei Imperiului Otoman. Bateriei de la Calafat numitã “Carol I“ i-a revenit onoarea sã traga salvele de tun ce marcau deschiderea oficialã a expoziţiei.

Familia regalã a fost întâmpinatã la intrarea în parc, prin poarta în formã de arc de cerc, de cãtre organizatori, guvern şi un grup de 300 de notari, primari şi sãteni de frunte din toate judeţele ţãrii. Arenele Romane, operã a inginerului Elie Radu, cu o capacitate maximã de 5000 de locuri, a fost locul de desfãşurare pentru festivitãţile de deschidere şi de închidere ale expoziţiei şi al altor manifestãri cu caracter cultural şi artistic, ce au oferit ocazia afirmãrii unitãţii de neam, şi limbã a tuturor românilor.

La Arenele Romane au ţinut discursuri I. Lahovari, C. I. Istrati şi Regele Carol I.

6 iunie 1917 – S-a nascut la Turda, Ion Ratiu, om politic roman, lider al Partidulu National Taranesc crestin-Democrat . A incetat din viata la 17 ianuarie 2000 la Londra.

Ion Augustin Nicolae Rațiu (n. 6 iunie 1917, Turda – d. 17 ianuarie 2000, Londra) a fost un politician român, reprezentant al Partidului Național Țărănesc (devenit ulterior PNȚCD). În 1940, Ion Rațiu a fost numit consilier la Legația României de la Londra, sub ministrul Viorel Tilea. La 29 noiembrie 1940, la câteva săptămâni după instaurarea Statului Național-Legionar, a fost fondat Comitetul Național Român. Rațiu a făcut parte din conducerea organizației, aflată sub președinția lui Viorel Tilea.

Între 1940 și 1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înființat (în 1979, împreună cu soția sa, Elisabeth Pilkington) și finanțat Fundația Rațiu. De asemenea, a fondat în 1984 Uniunea Mondială a Românilor Liberi. După repatriere, în ianuarie 1990, a ajutat la refacerea PNȚ alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreședinte al PNȚCD. A candidat la funcția de președinte al României la alegerile din 1990 unde a obținut 4,29 % din voturi și s-a plasat pe locul 3. A fost ales deputat de Cluj din partea PNȚCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNȚCD. În 1991 a înființat ziarul Cotidianul.

6 iunie 1942 – SUA a declarat razboi Romaniei si Bulgariei declanșând, în scurt timp, atacurile aeriene asupra țării noastre, în special asupra instalatiilor petroliere din Prahova si asupra capitalei.

Comentează

Back to top button