EXTERNE

Franţa – alegeri: Majoritatea absolută a lui Macron este ameninţată

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, este departe de a fi sigur că îşi va păstra majoritatea absolută în Adunarea Naţională, chiar dacă se aşteaptă ca alianţa sa să rămână principala forţă în Franţa după primul tur al alegerilor legislative, care au fost marcate de o avansare puternică a stângii unite şi a extremei drepte, relatează AFP.

Va trebui să aşteptăm al doilea tur de scrutin, duminica viitoare, pentru a şti dacă Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea statului, va putea sau nu să-şi păstreze această majoritate absolută şi, dincolo de asta, capacitatea de a-şi pune în aplicare liber politicile de reformă.
Majoritatea prezidenţială, o coaliţie sub eticheta Ensemble! (Împreună), a obţinut 25,75% din voturi, cu 21.442 de voturi mai mult decât alianţa de stânga NUPES reunită în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%), din 23,3 milioane de alegători.

Pe lângă acest avertisment adresat preşedintelui Macron, principalele lecţii ale alegerilor sunt ascensiunea spectaculoasă a stângii unite, progresia puternică a partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen şi prăbuşirea dreptei tradiţionale, precum şi o abţinere record.

Coaliţia Ensemble! a fost creată în jurul partidului prezidenţial – La Republique En Marche! (Republica în Mişcare, LREM), redenumit Renaissance (Renaştere) -, cuprinzând Mouvement Democrate (Mişcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, şi mişcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.

Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principalul adversar al coaliţiei majoritare prezidenţiale, conducând o alianţă fără precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică şi socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franţa nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) şi Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).

Cu toate acestea, tabăra Macron deţine în continuare avantajul în proiecţiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plajă de 255 până la 295 de locuri, în faţa NUPES (150 până la 210), potrivit institutelor de sondare. Majoritatea absolută în Adunarea Naţională este de 289 de locuri.

Dar mai mult de unul din doi alegători a lipsit duminică de la urne, cu un nou record de abţinere de 52,49%, depăşindu-l pe cel din 2017 (51,3%), ceea ce evidenţiază dezinteresul francezilor pentru un scrutin umbrit acum de alegerile prezidenţiale.

”Adevărul este că partidul prezidenţial este bătut şi învins”, a declarat duminică seara Jean-Luc Melenchon, făcând apel la trupele sale să “răzbată” în al doilea tur al alegerilor legislative.

Rassemblement National (Reuniunea naţională, RN), partidul lui Marine Le Pen, finalistă la alegerile prezidenţiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 19% din voturi, cu mult înaintea dreptei tradiţionale, care riscă să îşi piardă statutul de principal grup de opoziţie.

Partidul de extremă dreapta, care a fost întotdeauna penalizat de sistemul de vot majoritar în legislativ, ar putea reuşi să depăşească 15 deputaţi, o premieră din 1986, când a existat o doză de reprezentare proporţională, ceea ce i-ar permite să formeze un grup parlamentar, scrie AFP.

Ea însăşi candidată în propriul fief din nordul Franţei, unde a obţinut 55% din voturi (dar cu o prezenţă la urne prea scăzută pentru a fi aleasă în primul tur), Le Pen a făcut apel la “toţi alegătorii săi să-şi confirme şi să-şi amplifice votul” atunci când candidaţii RN se vor califica în turul al doilea, pentru a “trimite un grup foarte mare de deputaţi patrioţi în noua Adunare Naţională”.

Aceste alegeri legislative confirmă astfel ampla recompunere a peisajului politic francez iniţiată odată cu alegerea lui Macron în 2017.

O majoritate relativă în Adunare ar complica calea reformelor pe care preşedintele Macron doreşte să le întreprindă, în special în ceea ce priveşte pensiile.

”Este un avertisment foarte serios pentru Emmanuel Macron”, a declarat analistul Brice Teinturier, amintind că “este cu 7 puncte mai puţin decât (la ultimele legislative) din 2017”.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Olivier Veran, a dat asigurări duminică seara că ”avertismentul” adresat majorităţii prezidenţiale a fost ”auzit”.

Macron s-a mobilizat la finalul campaniei, cerându-le francezilor să îi ofere o “majoritate puternică şi clară”. El s-a poziţionat ca un bastion împotriva “extremelor”, vizând stânga radicală a lui Melenchon şi extrema dreaptă a lui Marine Le Pen, despre care a spus că sunt sinonime cu “dezordinea” pentru Franţa.

Votul are loc într-un climat de îngrijorare în rândul francezilor cu privire la creşterea preţurilor la alimente şi energie.

Printre marii perdanţi de duminică seară s-a numărat fostul candidat prezidenţial de dreapta Eric Zemmour, care a candidat în sudul Franţei şi care a fost eliminat în primul tur.

Aceste alegeri legislative ar putea duce, de asemenea, la o remaniere a guvernului abia format, deoarece mai mulţi membri ai acestuia sunt candidaţi, inclusiv şefa acestuia Elisabeth Borne.

Comentează

Back to top button