EXTERNE

De ce liderii occidentali merg cu trenul la Kiev și cât de complicat este un astfel de drum

​Toți liderii occidentali care au vizitat Kievul în ultimele luni au mers acolo cu trenul, iar cei mai curajoși dintre ei au făcut asta în martie, când pericolul era mult mai mare decât acum în capitală. De ce aleg trenul, cum se organizează o vizită, cum este călătoria feroviară în Ucraina?

Marii politicienii ai lumi au călătorit cu trenul mai ales între 1870 și 1920, după aceea avioanele au devenit disponibile pentru drumurile mai lungi și mașinile, pentru cele mai scurte.

Trenurile și diplomația rămân strâns legate și este celebru vagonul de la Compiegne (nu departe de Paris), așa-numitul „Wagon de l’Armistice”, în care a fost semnat armistițiul de la finalul Primul Război Mondial, în 1918, dar și cel din iunie 1940, între Germania și Franța. Vagonul a fost distrus în război.

O călătorie cu trenul care a schimbat lumea a fost cea făcută în 1917 de Vladimir Ilici Lenin, timp de 8 zile și 3.000 km, de la Zurich la St Petersburg. Lenin a preluat puterea, dar nu ar mai fi apucat să facă asta, dacă ceva mergea foarte rău pe drum.

Politicienii lumii nu prea călătoresc cu trenul, ci cu avionul pe distanțe mari, iar de la aeroport sunt mereu duși cu mașini de lux peste tot, când vizitează o țară străină.

Dar războiul din Ucraina a adus trenul în prim-plan și câțiva dintre cei mai cunoscuți oameni politici ai lumii au ajuns la Kiev cu trenul.

Cei mai curajoși au vizitat Kievul pe 15 martie, când trupele ruse amenințau capitala și riscurile erau uriașe. Liderii din Polonia, Cehia și Slovenia au fost primii care au vizitat Ucraina. Pe 8 aprilie a vizitat Kievul Ursula von der Leyen, iar pe 9 aprilie, Boris Johnson.

Unii politicieni s-au urcat în tren în Polonia, alții din Germania, dar singura riscantă era ultima parte a călătoriei, cea pe teritoriul ucrainean. Din Przemysl, ultimul mar oraș polonez de lângă graniță, sunt 98 km până la Liov. De la Liov sunt 627 km până la Kiev și trenurile fac 6-8 ore.

Avionul nu este o variantă, fiindcă spațiul aerian ucrainean este închis. Mașina nu este nici ea sigură, drumurile fiind în unele locuri distruse de bombardamentele din ultimile luni. Mai este ceva: Ucraina are o rețea de drumuri în stare foarte proastă, în timp ce rețeaua feroviară are sute de kilometri unde trenurile ating 130-150 km/h. Spre exemplu, înainte de război călătoria de peste 600 km Kiev – Liov dura 5 ore și 15 minute cu cele mai rapide trenuri IC.

O astfel de vizită diplomatică feroviară este pregătită cu multe săptămâni înainte și liderii sunt însoțiți de un dispozitiv important de securitate. În cele mai multe cazuri vizitele au fost ținute secrete, pentru ca forțele ruse să nu afle și să atace convoiul diplomatic.

Deși rușii își concentrează eforturile de război pe estul și sud-estul țării, realitatea a arătat că armata rusă a atacat gări, linii de cale ferată și poduri feroviare. Spre exemplu, un atac cu rachete a făcut 59 de morți la gara Kramatorsk, pe 8 aprilie.

Nu toți politicienii au fost discreți: premierul polonez Morawiecki și-a anunțat vizita în timp ce era în drum spre Kiev, iar șeful Căilor Ferate din Ucraina a declarat pe CNN că gestul a fost unul de naivitate, pentru că anunțul a venit cam prea devreme.

Pe teritoriul ucrainean politicienii călătoresc în vagoane mai luxoase, cu fotolii de piele, paturi mari și săli de ședințe. Unul dintre vagoane este din 2014, fiind gândit să ducă turiștii bogați spre Crimeea, dar nu prea a fost folosit, fiindcă rușii au anexat Crimeea. Alte vagoane luxoase sunt vagoane folosite pe vremea URSS-ului, dar modernizate recent.

La Kiev, liderii occidentali nu stau decât câteva ore, se întâlnesc cu președintele Zelenski și cu alți oficiali, vizitează zone precum Bucha și Irpin și au timp de un prânz. Importante sunt simbolismul și fotografiile și esențial este este mesajul transmis, unul de susținere pentru Ucraina. Politicienii se urcă apoi din nou în tren, iar din Polonia în general iau avionul către casă.

Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei, a ironizat joi vizita făcută de liderii din Franța, Germania și Italia. „Ei au promis din nou Ucrainei aderarea la UE şi obuziere vechi, apoi, îmbuibaţi cu horilka, se vor întoarce acasă cu trenul, ca acum 100 de ani”, spunea Medvedev.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit în ultimii an: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1433 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore.

1 comentariu

Comentează

Back to top button
%d blogeri au apreciat: