ANCHETE

Fugarul Paul al României, prins în Franța (Paris) cu pașaport britanic. Urmează procesul de extrădare

Paul al României a fost prins de autoritățile franceze pe stradă și s-a legitimat cu un pașaport britanic. El era dat în urmărire internațională după ce, în decembrie 2020, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.

Recunoscut de instanța supremă din România ca nepot al regelui Carol al II -lea, dar nerecunoscut de Casa Regală a României ca succesor al tronului, Paul al României a fost condamnat pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. El are cetățenie română și britanică.

Înainte de pronunțarea sentinței a plecat din țară, iar soția sa, Lia, susținea la momentul respectiv că se află în Portugalia.

Urmează ca în Franța să se desfășoare un proces de extrădare, un judecător fiind cel care stabilește dacă prințul Paul va fi predat autorităților române.

Născut în Franța în urmă cu 74 de ani, Paul Lambrino și-a schimbat în numele în Paul Philippe al României. După sentinţa Curţii Supreme prin care i se recunoaşte filiaţia, şi-a cerut dreptul la moştenire asupra a mii de hectare de teren, de păduri şi a zeci de clădiri de valoare din ţară.

Acuzaţiile procurorilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România.

Cei patru fugari
Paul al României este al patrulea inculpat din dosarul Ferma Băneasa care a fugit din țară înainte de sentință. În cazul altor doi inculpați din acest caz, prinși de autorități, extrădările au fost refuzate. Este vorba de miliardarul israelian Beny Steinmetz, prins în Grecia și eliberat de judecătorii din Atena pe motiv că închisorile din România nu respectă standardele europene.

Steinmetz a fost condamnat în același dosar cu Paul Al României la o pedeapsă de 5 ani închisoare. Reținut pentru câteva zile de autoritățile din Grecia, Steinmetz a fost eliberat pe cauțiune apoi extrădarea în România a fost respinsă.

O altă țară care a refuzat extrădarea unui condamnat definitiv în România este Belgia. Nela Ignatenko, condamnată la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasă, a fost prinsă în Belgia în urmă cu un an. Nu a fost extrădată în România pe motiv că instanța de executare, adică Curtea de Apel Brașov, nu a reușit să explice, clar, autorităților belgiene, că sentința este definitivă și că Ignatenko uza la momentul respingerii cererii de extrădare de o cale extraordinară de atac.

Planul lui Ignatenko

Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu) a fost consilier guvernamental pe vremea premierului Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit DNA, ea ar fi început demersurile pentru obținerea de către Paul al României a terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa și a pădurii Fundu Sacului din Snagov, de peste 46 de hectare, o pretinsă moștenire din partea bunicului său, regele Carol al II-lea.

Al patrulea condamnat definitiv care a părăsit țara în urma acestui proces este consultantul politic israelian Tal Silberstein. Fost consultant politic al premierilor Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, Silberstein a primit 5 ani cu executare, dar nu a mai dat prin România din 2020.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

Proprietăți vândute ilegal
Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi.

Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

„Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe”, spunea DNA.

Comentează

Back to top button