ANCHETE

A început marea acțiune de recuperare a fondurilor europene furate în România

După o presupusă absență a acțiunilor de control a proiectelor europene din ultimii ani, ieri a început o razie așteptată încă de la înființarea Parchetului European.

Așa cum mulți analiști previzionau, încă din 2019, vor da banii înapoi, cu penalități enorme, sute de firme care au fraudat fondurile europene. Prima acțiune importantă s-a desfășurat ieri, când polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului European (EPPO), au început operațiunea de destructurare a unui grup infracțional organizat, specializat în fraudarea de fonduri europene și naționale și spălare de bani.

În cadrul primei acțiuni a Parchetului European, s-au făcut 160 de percheziții domiciliare în România și Austria. Au fost vizate inclusiv locuințele unor funcționari publici și sediile unor instituții publice. Aproximativ 30 de persoane au fost conduse la audieri, începând de ieri. „Ancheta vizează un grup infracțional organizat, care, din 2017, ar fi înființat, în mod fictiv, peste 150 de firme, în numele cărora ar fi obținut, în mod fraudulos, finanțare europeană și națională. Proiectele respective ar fi constat, în principal, în achiziții de utilaje/bunuri pentru desfășurarea activităților curente ale societăților, achiziții care trebuiau dovedite cu documente justificative, emise de furnizori”, a anunțat Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), într-un comunicat de presă.

S-a descoperit același „modus operandi”

Anchetatorii au constatat că pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene și pentru obținerea banilor, membrii rețelelor infracționale ar fi folosit documente false, inexacte sau incomplete, ar fi întocmit diverse facturi de achiziții de mijloace fixe, utilaje și bunuri, în mod fictiv, de la societăți care nu ar fi desfășurat niciun fel de activitate și pe care tot ele le-ar fi controlat. Surse apropiate anchetei au explicat, pentru Jurnalul, că razia se va extinde în aproape toate județele României, unde deja au fost monitorizate, în ultimii cinci ani, astfel de rețele de crimă organizată.

Strategiile prin care s-au furat bani europeni, așa cum sunt descrise de sursele pe care le-am contactat, nu sunt destul de inteligente. Aceleași surse spun că, în general, în spatele furtului se află politicieni, cei mai mulți fiind foști sau actuali parlamentari, care i-au asigurat pe patronii firmelor câștigătoare a mai multor proiecte că pot face orice, fiind protejați de funcționarii publici care ar trebui să facă verificările.

S-au folosit firme-suveică și pretinse hub-uri pentru formare profesională și finanțare a unor proiecte inexistente. „S-a identificat un mod de operare comun, în proiectele europene care au primit finanțare din 2017 până în 2022. Sunt sute de firme înființate fictiv, prin care s-au furat bani europeni, s-au făcut angajări fictive, astfel încât patronii firmelor care au fost abonate, în ultimii cinci ani, la aceste fonduri, să încaseze ilegal banii. S-au descoperit proiecte replicate cu copy/paste, declarate câștigătoare în urma unor pretinse concursuri de planuri de afaceri, dar care au fost întotdeauna câștigate doar de persoane alese de proprietarii firmelor care au obținut fonduri europene pentru a finanța start-up-uri. În multe situații au fost persoane neeligibile, declarate în fals drept eligibile pentru a câștiga diverse finanțări, prin proiecte de tip hub care au organizat cursuri de formare profesională. S-au cumpărat utilaje pe un proiect și s-au vândut apoi, de la o firmă la alta, obținându-se de mai multe ori finanțare pentru același proiect”, a declarat, pentru Jurnalul, o sursă apropiată anchetei.

Achiziții fictive și protejați ai serviciilor

Anchetatorii au mai descoperit și foarte multe achiziții fictive. Sursele noastre spun că sunt implicați în unele județe, chiar angajați ai serviciilor de intelligence care au protejat infractorii de eventualele controale. S-ar fi descoperit, de asemenea, legături de rudenie între aceștia, într-un județ din Regiunea Sud-Muntenia. „Totodată, în cele mai multe dintre situații, utilajele/bunurile ce figurau ca fiind achiziționate în cadrul proiectelor nu ar fi fost cumpărate în realitate, aceleași utilaje/bunuri fiind folosite în cadrul mai multor proiecte, inclusiv prin modificarea seriei sau culorii acestora. Sumele obținute din bugetul Uniunii Europene și bugetul național de către respectivele societăți ar fi fost retrase, de regulă, în numerar de la ATM-uri, de către diverse persoane din anturajul liderilor grupării, după care ar fi fost remise acestora. În continuare, sumele ar fi fost folosite pentru achiziționarea unor bunuri sau servicii în numele altor persoane fizice sau juridice, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite”, a anunțat IGPR, într-un comunicat de presă.

Colaborare a tuturor structurilor din țară

Pentru a destructura toate aceste rețele de crimă organizată, lăsate să se dezvolte în ultimii cinci ani, colaborează cu Parchetul European aproape toate structurile de anchetă penală din România. „Până în prezent, în cauză a fost estimat un prejudiciu de peste 5 milioane de euro. Suportul de specialitate este asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din Poliția Română. La acțiune participă polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și structurilor subordonate, dar și din cadrul Direcției Generale Anticorupție și structurilor subordonate. Activitățile beneficiază de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei Române, Grupării de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” Timișoara și Inspectoratului de Jandarmi Județean Timiș”, a transmis IGPR. Situația este aceeași, la nivelul întregii țări, conform surselor noastre.

Prejudiciul estimat în cazul firmelor din Timiș este de peste 5 milioane de euro, dar la nivelul întregii țări sunt sute de astfel de firme care au câștigat mii de proiecte cu finanțare europeană, în ultimii cinci ani. Toate acestea urmează să fie anchetate, iar rețelele sunt deja monitorizate.

Tradiție în ministere: cei veniți îi reclamă la DLAF pe cei plecați

În ultimii ani, Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) – instituția de contact a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), s-a ocupat mai mult cu verificarea proiectelor finanțate din fonduri europene care au fost implementate de instituțiile statului. Din 2016, de la Guvernul Cioloș, a început o adevărată vânătoare de vrăjitoare în toate instituțiile statului, fiecare echipă guvernamentală încercând să-și bage la pușcărie colegii din echipele anterioare. În ministere, absolut toate dosarele proiectelor care au fost finanțate din fonduri europene s-au dus direct la DLAF, cu fiecare schimbare de ministru. Funcționarii publici au petrecut zeci de ore pentru a da explicații și a aduce documente justificative cerute de anchetatori. Multe dintre aceste proiecte au fost făcute corect, însă munca DLAF a fost enormă, pentru a soluționa toate dosarele din ultimii cinci ani. Tocmai din acest motiv, DLAF a verificat mai puține proiecte ale firmelor private.

Cei care au avut informația în legătură cu activitatea intensă din cadrul DLAF au profitat de ocazie pentru a dezvolta rețelele actuale de crimă organizată, iar finanțările au mers de la un an la altul, fără a avea probleme cu organele de control. „Faptul că au scăpat de controale i-a încurajat. Au primit, pe de o parte, asigurări, de la politicienii din spatele acestor rețele, că sunt protejați, pentru că împart banii pe rețeta patentată în România, au văzut că trec toate proiectele și nimeni nu descoperă fraudele, astfel că au început să se creadă invincibili. Din fericire, sunt suficiente declarații ale celor deja anchetați, dar și dovezi solide care arată fraudele”, declară surse apropiate anchetei.

La finalul acestei adevărate epurări la nivel de țară, toți banii din proiectele europene fraudate se vor întoarce la Uniunea Europeană, dar și cu dobânzi și penalități enorme. Sursele noastre spun că în fiecare județ ar fi astfel de fraude, cu prejudicii cel puțin egale cu cele calculate în Timiș, ceea ce ar însemna că din România ar urma să plece înapoi, la UE, cel puțin 200 de milioane de euro.

Comentează

Back to top button