DIASPORA

Numărul susținătorilor UNIRII R. Moldova cu România este în creștere

Procentul celor care își doresc Unirea R. Moldova cu România este în creștere. Cel puțin asta arată datele unui sondaj prezentat de iData, ieri, 29 iunie 2022.

Potrivit datelor prezentate, numărul celor care își susțin unirea a crescut de la 30,7% la 35,2%.

Unirea Republicii Moldova cu România (și, prin aceasta, intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și în NATO, și scoaterea sa din CSI) este obiectivul politic al unor mișcări din ambele țări.

Mișcarea Unionistă. În măsura în care prima Republică Democratică Moldovenească s-a unit cu România la data de 9 aprilie 1918, se poate vorbi despre o re-unificare a Republicii Moldova cu România, mișcare inițiată în ambele țări la începutul anilor 90, după ce Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică. Spre deosebire de naționaliștii care promovează revenirea în cadrul României a tuturor teritoriilor cedate Uniunii Sovietice în 1940, unioniștii se limitează la promovarea unei reunificări pașnice și democratice a Republicii Moldova cu România având ca model Reunificarea Germaniei după anul 1989.

Anti-unionismul. În Republica Moldova, anti-unioniștii, regrupați astăzi în coalițiile dominate de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, comuniști și socialiști cuprind atât minoritățile conlocuitore (o treime din populația republicii) cât și o parte însemnată dintre băștinașii moldoveni românofoni, care se tem de modelul capitalist, politic și economic, românesc și european, preferând să rămână în modelul rusesc post-sovietic reprezentat de CSI. În România nu există concret o mișcare anti-unionistă structurată, ci mai degrabă o majoritate de alegători cărora această chestiune le este indiferentă, care nu au zilnic această preocupare. O parte din cercurile conducătoare din România au în vedere și costul economic al unei uniri și de intrarea în colectivul național a mai bine de un milion de cetățeni de origine etnică rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză sau altele, dintre care mulți nu cunosc limba română decât tangențial.

Comentează

Back to top button