ANCHETE

Cu ce s-a ocupat Klaus Iohannis la Madrid?

Anul viitor, România va cheltui 8,5 miliarde de dolari pentru apărare, dar nu reușește să rezolve problemele flotei de nave de război și a celei de aviație militară, rămânând vulnerabilă la Marea Neagră.

Președintele României a fost prezent la reuniunea NATO din capitala Spaniei, unde timp de două zile s-a discutat, negociat și decis o strategie de apărare ce va avea efecte și asupra țării noastre în următorul deceniu.
De anul viitor, România va cheltui cu cel puțin 2,5 miliarde de dolari mai mult pentru domeniul apărării.

În urma deciziei anunțate de Iohannis , de creștere de la 2% la 2,5% din PIB a cheltuielilor militare, se ajunge la o sumă de 8,5 miliarde de dolari ce va fi rezervată în 2023 pentru sistemul de apărare.

“România, acum, e țara cea mai expusă la războiul din Ucraina”, a declarat generalul în rezervă Cristian Barbu, în exclusivitate pentru spotmedia.ro, în urmă cu două săptămâni.

“La Marea Neagră suntem total descoperiți”, a mai declarat expertul militar, susținând că lipsa unei flote defensive e cea mai mare vulnerabilitate în materie de siguranță națională.

A treia țară de tranzit pentru livrarea de arme

În data de 28 iunie, Klaus Iohannis alături de soția sa Carmen au participat la dineul oficial oferit de Regele Felipe al VI-lea şi de Regina Letizia. La eveniment au participat toți șefii de stat și de guvern din țările membre NATO.

Carmen Iohannis, prima doamnă a României, a avut din nou o ținută controversată, conform criticilor de modă.

Rochia prea colorată și sandalele, care nu se poartă la astfel de evenimente, au fost accesoriile vestimentare nepotrivite pentru recepția oferită de Casa Regală a Spaniei.

Dar în afara acestor erori care au legătură cu instituția prezidențială, Klaus Iohannis a avut două zile intense la Madrid fără a reuși să profileze pe plan internațional efortul României în ce privește susținerea Ucrainei.

Încă rămâne un mister pentru opinia publică ce face efectiv țara noastră ca să ajute Kievul în fața agresiunii ruse.

Misterul e adâncit și de faptul că liderii Ucrainei au numai cuvinte de laudă la adresa României.

“Una dintre țările al cărei ajutor important merită atenția noastră este România, care sprijină și ajută ucrainenii în toate felurile posibile încă din primele zile de război. Este una dintre țările lider în transportul de echipamente din SUA către Ucraina și a treia țară de tranzit ca mărime pentru livrarea de arme…”, se arată într-un articol publicat de “Kiev Post” în data de 24 iunie.

Se confirmă astfel că România joacă un rol important în ce privește transferul de arme și echipamente militare venite din SUA și alte state NATO.

Operațiunile de transfer sunt secrete, iar Klaus Iohannis a declarat în repetate rânduri că nu vrea să scoată prea mult în evidență sprijinul militar.

Să nu provocăm un conflict NATO – Rusia

„Paradigma în care lucrăm este să sprijinim Ucraina, dar să nu mergem până acolo încât să provocăm un conflict militar între NATO și Federația Rusă”, a declarat Klaus Iohannis, într-o conferință de presă la Madrid.

Această poziție a României rimează cu cea a Franței și Germaniei, dar diferă de poziția Poloniei, Marii Britanii și, parțial, SUA. Ultimele state susțin că trebuie să se facă tot posibilul, indiferent de riscuri, pentru ca Ucraina să câștige războiul, în caz contrar, Rusia își va continua amenințările și expansiunea asupra altor state.

“Noi considerăm că nu există motive care pot fi invocate, acțiunile noastre sunt toate, repet, toate strict defensive. Întărim postura de apărare pe flancul estic, vom întări și alte zone, vom merge pe cercetare și așa mai departe, dar niciunele dintre ele nu au componentă agresivă împotriva Federației Ruse. Însă și Rusia trebuie să înțeleagă că ar face bine… să nu continue în Ucraina”, a adăugat Iohannis.

Această atitudine reținută a șefului statului nu a fost de mare folos la summitul de la Madrid. Polonia a luat, cum era de așteptat, partea leului în ce privește consolidarea militară a flancului estic.

SUA, separat de NATO, va stabili un comandament al Armatei a 5-a în această țară, iar cel mai mare număr de militari NATO va fi dislocat în Polonia.

“Acum, atât nordul, cât și sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezența americană și pe Grupurile de Luptă, ceea ce asigură coerența posturii pe întregul flanc al Alianței, așa cum am cerut noi tot timpul”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a mai anunțat că Joe Biden va înființa un comandament la nivel de brigadă în țara noastră, asta însemnând o suplimentare de 5.000 de militari americani.

“Dincolo de anunțul SUA, urmare a deciziilor Aliate…, Grupul de Luptă înființat în România poate fi crescut de la nivel de batalion (n.r. 1.000 de militari), cum este stabilit în prezent, la nivel de brigadă (n.r. 3.000 – 5.000 de militari) – dacă situația de securitate o va impune. Lucrăm îndeaproape cu Franța, care, după cum știți, este națiune-cadru în această structură.

De asemenea, am decis ca grupurile de luptă să beneficieze de forțe de întărire precis alocate acestora și de pre-poziționări de echipamente, dar și de muniție”, a mai anunțat Iohannis după summitul de la Madrid.

Obiectivele au fost atinse, dar se putea mai mult

Șeful statului a mai spus că țara noastră și-a atins toate obiectivele de securitate propuse, obținând susținere din partea NATO și SUA pentru toate cererile în ce privește dezvoltarea defensivă de pe teritoriul României.

“Aș dori să subliniez… că acest summit reprezintă una dintre cele mai semnificative reuniuni aliate din ultimii ani în ceea ce privește rezultatele pentru România, pentru țara noastră. Toate obiectivele, repet, toate obiectivele pe care ni le-am propus au fost atinse și rezolvate în sensul solicitat și sperat de noi! Acesta este rezultatul unei munci în echipă, pentru care vreau să adresez mulțumiri tuturor celor implicați”, a spus Iohannis.

În contextul războiului din Ucraina și a modificării conceptului strategic se creaseră premisele ca România să obțină un sprijin mai consistent atât de la SUA cât și de la NATO.

Obiectivele strategice descrise de Iohannis sunt unele vizate de țara noastră și înainte de invazia Rusiei, fiind trecute în Strategia Națională de Apărare.

Deși, într-un fel, e firesc să fim în urma Poloniei dacă ținem cont de mărimea țărilor și de forța economică, această poziție de a doua armată de pe flancul estic al Alianței nu e speculată eficient de diplomația românească, mai ales că avem mari vulnerabilități atât în ce pricește sistemul defensiv maritim cât și cel aviatic.

Klaus Iohannis a declarat că e mulțumit de ce a obținut în urma întâlnirii de la Madrid, dar nu a reușit, nici de această dată, să poziționeze România ca o țară cheie în ce privește ajutorul dat Ucrainei și nici în ce privește descurajarea și deteriorarea expansiunii ruse.

Comentează

Back to top button