ECONOMIE

Scenariu negru: ce ne facem dacă Putin închide robinetul la petrol și gaz?

Dacă în privința țițeiului, Uniunea Europeană ar putea acoperi o eventuală restricționare a importurilor din Rusia, în ceea ce privește gazele naturale situația nu este deloc roz.

Dimpotrivă, în cazul în care Vladimir Putin decide să oprească exporturile de gaze către țările europene implicate de partea Ucrainei în războiul care ne-a dat deja peste cap viețile, românii riscă să tremure de frig, la iarnă.

Mai întâi de toate, cum ar putea gestiona Uniunea Europeană un embargo asupra importurilor de petrol din Rusia? „În aproximativ două luni, membrii OPEC ar putea crește producția de petrol la nivelurile din semestrul II din 2018 (ceea ce implică o creștere de 3,3 milioane de barili pe zi față de începutul acestui an), iar Norvegia, SUA și Marea Britanie ar putea adăuga încă 0,5 milioane de barili pe zi la producția globală. Dacă UE ar implementa embargoul acum, ne-am aștepta la două luni de prețuri mai mari și volatile, după care ar trebui să revenim la nivelul actual”, apreciază experții de la Allianz Trade.

„În schimb – au completat specialiștii -, oprirea imediată a importurilor de gaze naturale din Rusia ar provoca probleme serioase în aprovizionarea cu energie pentru România și multe alte state membre ale Uniunii Europene. Dacă până în trimestrul III al anului 2022 se materializează un scenariu «negru» – adică oprirea totală a exporturilor rusești de energie – țări care depind în mare măsură de gazul rusesc, România, Bulgaria, Ungaria, Germania, Cehia, Slovacia, Țările de Jos, Austria, Italia și Polonia, ar putea avea probleme inclusiv iarna viitoare”. Dar nu există soluții alternative? „Listarea unor noi furnizori, înlocuirea gazului cu alte surse de energie și o anumită autoraționalizare de către sectorul privat ca răspuns la prețurile în creștere nu ar fi suficiente pentru a reduce decalajul în aprovizionarea cu gaze”, apreciază experții de la Allianz Trade.

Promisiuni americane

În ultimele săptămâni a fost luat în calcul un posibil embargo asupra importurilor de gaze naturale din Rusia, iar aceste discuții au devenit mai intense după ce au fost oprite livrările de gaz către Polonia și Bulgaria, pe 27 aprilie, când ambele țări au refuzat să accepte efectuarea plăților pentru energie în ruble. „Da, dar pe termen scurt, înlocuirea importurilor de gaze din Rusia se va dovedi foarte dificilă pentru Europa. În primul rând, pentru că multe state membre ale UE sunt mult mai dependente de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz decât cu petrol. În plus, piețele globale de gaze sunt deja aproape de limită. Prin urmare, găsirea unor furnizori alternativi, precum Qatar, Algeria sau Nigeria, este dificilă – opinează specialiștii de la Allianz. Nu numai că există obstacole practice pentru o creștere rapidă a producției, dar chiar și negocierile pot fi complicate”. Mai precis? „Să ținem cont, de pildă, de modul în care Germania se chinuie pentru a ajunge la un acord cu Qatar, având în vedere discuțiile privind durata contractului și indexarea petrolului”. Dar promisiunile americanilor? „SUA au fost de acord să livreze 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat în plus către Europa până la sfârșitul acestui an. În locul unei opriri bruște și complete a importurilor, credem că decalajul de aprovizionare ar putea fi redus cu două treimi, în conformitate cu angajamentul UE de a reduce importurile de gaze cu două treimi într-un an”.

Letonia, cheia de rezervă din zona baltică

Pentru a detecta ce țări europene ar putea face față opririi importurilor de gaze naturale din Rusia și ce țări s-ar chinui iarna viitoare fără gazul rusesc, analiștii au simulat evoluția rezervelor de gaze din instalațiile de stocare ale țărilor europene pentru următoarele 12 luni. Pentru fiecare țară au fost luate în considerare următoarele variabile: cantitatea curentă de gaz din depozite; tendința anuală a consumului zilnic de gaze (media pe 10 ani), pentru a ține cont de consumul mai mic de gaze din lunile de vară; ipoteza că aprovizionarea cu gaze care nu sunt din Rusia va continua (dar nu va crește), precum și scenariul că importurile de gaze din Rusia ar fi oprite în această vară. Rezultatele? „Letonia este dependentă în mod semnificativ de importurile din Rusia: gazul reprezintă 24% din consumul de energie al Letoniei, iar Rusia este singurul furnizor. De asemenea, Letonia are o capacitate de stocare foarte mare, care este în prezent la 35%. Acest nivel ar acoperi nevoile țării pentru următoarele nouă luni. Este însă și singurul depozit funcțional din regiunea baltică și a fost folosit până acum pentru livrarea de gaze și către Estonia, Lituania sau Finlanda”. În continuare: „Atât Estonia, cât și Lituania au decis la începutul lunii aprilie să oprească importurile de gaze din Rusia și nu este clar cum va fi distribuit gazul din rezervă către țările din regiune. Drept urmare, Letonia ar putea fi în siguranță pentru ceva mai puțin de nouă luni”.

România, cinci luni de grație

Alte țări în ce situație se află? „Bulgaria, ale cărei livrări au fost oprite de Gazprom din 27 aprilie, are cel mai puțin gaz stocat, acoperind doar 3% din consumul anual. Conform simulării noastre, ar fi rămas deja fără gaz din a doua jumătate a lunii mai. Cu toate acestea, atât guvernul bulgar, cât și cel polonez, au anunțat că și-au asigurat surse alternative pentru aprovizionarea cu gaze. Iar anunțul este credibil, deoarece oprirea livrărilor nu a dus încă la niciun anunț de raționalizare”. Mai departe: „Ungaria pare cea mai vulnerabilă în fața unei opriri a livrării de gaze rusești, care reprezintă 36% din consumul de energie. Fără alte măsuri, rezervele de gaz ale Ungariei s-ar termina după două luni și jumătate. Următoarele vor fi Germania și Cehia (după aproximativ 3 luni), urmate de Slovacia și Țările de Jos (4 luni), Austria și România (5 luni) și Italia și Polonia (6 luni). Exemplul Poloniei arată că rezervele aproape complete (77%) nu sunt suficiente pentru a permite unei țări să reziste pe cont propriu un an întreg, dacă instalația de depozitare este relativ mică. Oricum, este improbabil ca toți membrii vulnerabili ai Uniunii Europene să se descurce în iarna următoare fără costuri economice mari”.

Un plan (utopic) de colaborare

Întreruperea aprovizionării cu gaze rusești a întregii Uniuni Europene (sau a majorității statelor membre) ori o eventuală decizie a UE de a impune un embargo asupra importului de gaze rusești ne-ar duce într-un scenariu de black-out, iar riscurile sunt în mod clar în creștere – susțin experții de la Allianz Trade. Ce-ar fi de făcut? „Guvernele și factorii de decizie trebuie să crească gradul de conștientizare al populației cu privire la riscul foarte ridicat al unui scenariu «negru». E vorba de promovarea unor moduri de economisire la nivel de gospodărie”. Ar fi suficiente astfel de măsuri? „Pentru a atrage economiile expuse să susțină un embargo pe gaz și pentru a reduce perturbările asupra economiilor individuale, UE ar trebui să încerce să echilibreze această potențială lipsă de gaze printr-un plan de distribuire a sarcinilor, cu obiective de economisire a gazelor pentru fiecare țară. Ponderea gazului rusesc în consumul total de energie variază de la 0,5% în Suedia și Danemarca și până la aproape 40% în Ungaria, dar media UE se situează sub 12%. Practic, asta ar însemna ca țări cu niveluri scăzute de dependență precum Franța, Belgia și Spania să redirecționeze rezervele lor către cele puternic expuse, ca Ungaria, Cehia, Slovacia și Germania”. Un plan aproape utopic, nu?

Raționalizare

„La nivel național – au reluat experții Allianz Trade -, este necesar un acord privind distribuirea sarcinilor între sectoarele economice. Va fi nevoie de o actualizare a planurilor naționale de urgență care sunt inadecvate pentru a face față unui deficit de gaze important sau de lungă durată. Consumatorii sunt identificați ca fiind grupul de utilizatori protejați, iar industria este sectorul care trebuie să gestioneze provocările raționalizării, chiar dacă ponderea locurilor de muncă expuse în industriile cele mai dependente de gaze este de peste 15% în Europa de Est și în Germania. De fapt, consumul de gaz al gospodăriilor are un potențial semnificativ de economisire: în Germania, pentru fiecare reducere de 1 punct procentual a consumului de gaz al gospodăriilor, valoarea adăugată brută este de 2,5 miliarde euro și până la 25.000 de locuri de muncă ar putea fi protejate – asta fără a ține cont de alte efecte pozitive”. Prin urmare, pentru a limita consecințele economice, povara raționalizării ar trebui răspândită pe scară largă.

5 luni ar rezista România în cazul în care Putin ar opri livrarea gazelor naturale

Ponderea gazului rusesc în consumul total de energie variază de la 0,5% în Suedia și Danemarca și până la aproape 40% în Ungaria, dar media UE se situează sub 12%.

Comentează

Back to top button