POLITICĂ

Miniștrii au fugit ca dracu’ de tămâie de munca la privat, iar acum lovesc în antreprenorul român

Prin ultimele sale măsuri privind modificarea Codului Fiscal, actualul Guvern a reușit să bulverseze mediul de afaceri, în special pe micii antreprenori, cărora le face viața și mai grea în plină criză economică. Europa traversează astăzi o perioadă extrem de complicată, al cărei sfârșit nu se hazardează nimeni să-l prevadă.

În timp ce situația economică devine tot mai complicată pentru mediul privat, Guvernul Ciucă s-a gândit să aplice o lovitură de măciucă românilor care continuă să se mai zbată în țara asta, celor care muncesc pe rupte, celor care nu au renunțat să spere că România se va face bine odată, că ea va fi condusă de politicieni cu viziune. Guvernul a intrat însă la rupere și devansează chiar modificarea Codului Fiscal, deși legea spune că schimbările intră în vigoare după șase luni. Supraimpozitarea contractelor part-time, și asta peste noapte, poate fi considerată un asasinat economic, pentru că va lovi în câteva sute de mii de români. Pe de altă parte, microîntreprinderile sunt practic pulverizate, fiind trecute de la o cotă de impozitare de 3% la una de 16% de la 1 ianuarie, în cazul în care nu au angajați. Guvernul ignoră, cu bună știință sau din nepricepere, că vorbim despre mici afaceri de familie conduse de oameni care, în general, au și un serviciu cu carte de muncă și că plătesc dările către stat. Ca și cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, a fost redus și plafonul  cifrei de afaceri pentru care o societate poate fi înregistrată ca microîntreprindere. Toate aceste măsuri demonstrează că membrii Guvernului nu înțeleg economia de piață, că pentru ei mediul privat autohton este doar vaca de muls care trebuie să ofere confortul  financiar aparatului administrativ. Acest lucru poate nu ar trebui să ne surprindă, pentru că vorbim, în general, despre niște miniștrii a căror experință în mediul privat este inexistentă, care nu au condus niciodată o companie privată, care nu și-au făcut niciodată griji pentru ziua de mâine, pentru că la stat „ziua trece, leafa merge”. Vorbim despre cei cu responsabilități în zona financiar-economică, pentru că de oamenii care administrează de la nivel ministerial aceste sectoare depinde și soarta celorlalte domenii, fie că vorbim despre învățământ, medicină, cultură sau sport.

Deși Guvernul se tot laudă cu mari creșteri economice, ele sunt infime, iar realitate este cu totul alta. Cu o încăpățânare care seamănă tot mai mult cu inconștiența, Guvernul refuză să micșoreze cheltuielile bugetare, în special prin reducerea aparatului administrativ, care a crescut continuu după preluarea mandatului de către premierul Ciucă, și vrea să scoată din nou castanele din foc cu mâna mediului privat. Guvernul rostogolește cu o viteză amețitoare datoriile, se împrumută la cele mai mari dobânzi la creditele pe termen lung din UE, inflația demolează și cele mai negre previziuni, dar angajările la stat au continuat să curgă.

Adrian Câciu, experiență în privat zero și legături sus-puse

Artizanul noii revoluții fiscale este ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Dacă ne uităm însă peste CV-ul său, vom observa că experiența sa în mediul privat este zero, că nu a condus niciodată o companie. A preferat mereu un loc călduț în instituțiile publice. Pentru început, să spunem că este absolvent al Facultății de Relaţii Comerciale şi Financiar-Bancare Interne şi Internaţionale din cadrul Universităţii private Româno-Americane, dar şi-a luat licenţa în cadrul Academiei de Studii Economice, explicația fiind faptul că la vremea respectivă secția absolvită de el nu era acreditată. Înainte de a intra în sectorul public, Adrian Câciu a lucrat câțiva ani în două companii private care astăzi nu mai există. Ajunge în zona PSD și astfel avansează în carieră, fiind numit director de cabinet al unui secretar de stat din Ministerul Agriculturii, care la acea vreme era condus de Petre Daea. De-a lungul anilor, îl mai găsim lucrând și la Agenţia Domeniilor Statului, o instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Șef al corpului control, inspector de specialitate, membru în Consiliul de Administraţie, director, consilier superior, membru în Comitetul de privatizare, director cabinet secretar de stat sunt funcțiile ocupate de-a lungul anilor de Adrian Câciu în cele două instituții publice. Mai trebui să adăugăm că el este și absolventul unui program de masterat la Facultatea de Economie Agroalimentară din cadrul ASE. Totuși, adevărata lovitură în carieră o dă mult mai târziu, aceasta deschizându-i larg ușile avansării de astăzi în funcția de ministru. În noiembrie 2020 ajunge consilierul personal al primarului PSD din Buzău, o persoană foarte influentă în această formațiune, dar şi consilierul pe probleme economice al PSD. Buzău era un punct important pe harta raportului de forțe din acest partid, de la filiala locală provenind și liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu, însetat de carte și politică, mai puțin de muncă

Deși nu este membru al Guvernului, Marcel Ciolacu  este unul dintre principalii promotori ai schimbării Codului Fiscal. În prezent, este președintele Camerei Deputaților, dar de anul viitor l-am putea avea premier, odată cu rotirea de cadre din alianța PSD-PNL. Devenit farul călăuzitor al PSD în ultimii ani, a avut recent mai multe ieșiri publice în care a pledat pentru schimbarea Codului Fiscal, una dintre temele principale fiind impozitarea progresivă, dar deocamdată ne-a servit aperitivul, distrugerea microîntreprinderilor. Legătura domniei sale cu economia de piață și mediul privat, al cărui susținător spune că este, a fost foarte firavă, aproape inexistentă. Conform CV-ului său, publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și-a descoperit pasiunea pentru muncă destul de târziu, când cei mai mulți dintre români aveau deja ani buni în câmpul muncii. El nu a avut nicio ocupație până la vârsta de 37 de ani. Născut în 1967, abia în 2004, s-a angajat consilier juridic la SC Alcom SRL Buzău, propria firmă unde era acționar împreună soția sa și fratele său. Culmea este că această firmă oferea consultanță pentru afaceri, deși el habar nu avea de acest domeniu. Chiar și fără activitate, Ciolacu este remarcat de PSD și astfel ajunge în 2004, pentru două luni (noiembrie-decembrie) prefect al județului. Din mai 2007 până în iulie 2008 a fost angajat director la SC Urbis Serv SA, firma edilitară constituită și administrată de Primăria municipiului Buzău. Ulterior avansează, și în perioada 2008-2012 a fost viceprimar al municipiului Buzău, iar din 2012 explodează în sfârșit în politica mare, ajungând deputat în Parlamentul României. Pasiunea pentru politică și-a descoperit-o însă mult mai devreme Marcel Ciolacu, în 1996, la vârstă de 29 de ani, el fiind ales consilier local în Consiliul Local Buzău. În ceea ce privește studiile domniei sale, CV-ul nu ne spune nimic despre liceul absolvit sau calificarea obținută, dar în el apare că în 1991 a început cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice din București (universitate privată), pe care susține că a absolvit-o în 1995, dar nu se menționează în CV forma de studii urmată (la zi, la fără frecvență sau de la distanță). El a susținut examenul de licență în Drept după 9 ani de la absolvire, în 2004, și a primit diploma de licență în 2005. Universitatea Ecologică din București are însă o istorie interesantă. Ea fost acreditată abia în vara anului 1995 și a fost încadrată în ultima categorie valorică (a III-a), iar în anii următori a făcut obiectul unor anchete penale pentru eliberarea de diplome false. Setea pentru cunoaștere a lui Marcel Ciolacu a fost greu de stăvilit, astfel că el reușește să obțină două masterate, în „Securitate și bună guvernare” la Colegiul Național de Apărare (2008-2009) și în „Managementul sectorului public” la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (2010-2012). La scurt timp după ce a devenit parlamentar, Ciolacu a fost admis și la doctorat la Academia Națională de Informații.

Virgil Popescu, șef la PECO 4 ani

Un alt ministru-cheie în Guvernul Ciucă este Virgil Popescu, ministrul Energiei. Având în vedere situația europeană din sectorul energetic, responsabilitatea care revine acestui minister este una foarte mare, dar pentru acesta domeniul este destul de străin. Virgil Popescu are o diplomă de inginer obținută la Facultatea de Automatică din București, o diplomă de doctor obținută la Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Economice, și o diplomă de master la Universitatea din Craiova. De asemenea, a activat ca asistent, lector și conferențiar universitar, iar o scurtă perioadă (1997-2001) a fost angajat director la Petrom, sucursala PECO Mehedinți. Aceasta este, de altfel, și singura sa legătură cu mediul privat. Nu a avut niciodată propria afacere, dar se declară un mare adept al inițiativei private, conform doctrinei liberale al cărei vechi membru este. În perioada august 2013-octombrie 2013 a fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. În perioada 2007-2008 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Dialog Social din cadrul Guvernului. A mai deținut funcție de conducere la Ministerul Economiei, fiind secretar de stat în perioada noiembrie 2013-februarie 2014, iar în 2016 a fost ales deputat pe listele PSD. Studiile sale au fost desăvârșite prin obținerea unei diplome de absolvire în 2006 a unui curs de securitate și apărare națională la Colegiul Național de Apărare, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. O diplomă asemănătoare a fost obținută de Virgil Popescu și în 2008 din partea Colegiului Superior de Securitate Națională, Academia Națională de Informații Mihai Viteazul.

Florin Spătaru, singurul cu școli înalte

Din partea PSD, funcția de ministru al Economiei este ocupată de Florin Spătaru. O persoană destul de discretă în ceea ce privește aparițiile publice, Florin Spătaru este singurul membru al guvernului actual care are o serioasă pregătire în domeniul economic. Este doctor în economie, absolvent a două facultăţi, dar şi director al şantierelor navale Damen Galaţi şi Mangalia. De asemenea, a absolvit London Business School – Şcoala de Afaceri din Londra. Florin Spătaru a absolvit în 1988 Liceul Industrial „Radu Negru” Galaţi și imediat, 1989, a început cursurile Facultății de Nave, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi. Ulterior a făcut un master în „Inginerie şi arhitectură Navală”. Între anii 2009-2012 a făcut a doua facultate, urmând cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti. El a făcut parte din conducerea executivă a şantierelor navale româneşti Galaţi şi Mangalia, iar din 2018 a fost director HR (resurse umane) & Corporate Affairs la Şantierele Navale Damen Mangalia.

3 ani de privat, suficienți și pentru Sorin Grindeanu

Un alt personaj-cheie este Sorin Grindeanu, el fiind ministrul Transporturilor. De profesie matematician, Sorin Grindeanu s-a îndrăgostit de politică încă din tinerețe. Născut în 1973, în 1996 era deja membru PSD, conform CV-ului său, iar în 2008 ajunge președintele filialei Timiș a partidului. În 1997 a terminat Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, iar ulterior, în 2013, a absolvit la Academia Națională de Informații din cadrul SRI un „Program postuniversitar de formare și dezvoltare profesională în domeniul Științe Militare, Informații și Ordine Publică”. În ceea ce privește activitatea sa profesională, aceasta nu are nicio legătură cu mediul privat, cu o mică excepție, în perioada ianuarie 2005-martie 2008 a fost director general adjunct al societății Delpack Invest SRL. În rest, de mai bine de 20 de ani el a activat mereu în instituții publice, de învățământ sau în politică.

Premierul Ciucă, paratrăsnetul perfect

L-am lăsat intenționat la urmă pe șeful Guvernului, Nicolae Ciucă. Este lipsit de experiență politică, nu are niciun fel de competențe în zona financiar-economică, iar numirea sa în această funcție a fost făcută la dorința președintelui României, care a văzut în el persoana cea mai potrivită care îi poate asigura un mandat lejer de șef al statului. Chiar și numirea sa în funcția de președinte al PNL s-a făcut la presiunile Cotroceniului, pentru că Nicolae Ciucă nu îndeplinea condițiile statutare pentru a candida și a fi ales. Acceptarea de către premierul Ciucă, din poziția sa și de președinte al PNL, a modificărilor la Codul Fiscal ne arată o abdicare de la principiile liberale de care partidul face caz ori de câte ori are ocazia. Să nu uităm că în urmă cu câțiva ani, când PSD a mai încercat supraimpozitarea contractelor part-time, PNL a sărit, din opoziție, ca ars și a spus că este o aberație această măsură. Acum, ajuns la putere, PNL a căzut în letargie și înghite pe nemestecate aberațiile economice servite, în plină criză, mediului de afaceri autohton pe post de postulate de clasicii buzoieni ai economiei Ciolacu&Câciu.

Comentează

Back to top button