ECONOMIE

Germania se plânge că unele țări UE nu vor să-și împartă ″solidar″ gazele cu ea. România – văzută ca esențială pentru reușita planului Uniunii Europene

Germania, confruntată cu mari probleme de aprovizionare cu energie, se chinuie să își convingă vecinii să semneze acorduri bilaterale de întrajutorare în caz de criză a gazelor, care să prevadă obligații de împărțire solidară a resurselor naționale de metan, într-un moment în care Europa se îndreaptă spre iarnă străduindu-se să accelereze umplerea depozitelor sale subterane de înmagazinare.

Danemarca și Austria sunt singurele state UE dispuse să încheie astfel de acorduri cu Germania, în timp ce Olanda, Polonia, Belgia și Luxemburgul au refuzat, potrivit ministrului Economiei de la Berlin, Robert Habeck, citat de Bloomberg.

Ministrul a spus că cele 4 țări menționate s-au eschivat de la purtarea de ″negocieri constructive″ privind încheierea unor astfel de acorduri, în principal pentru că nu vor să fie nevoite să plătească compensații din bugetele lor naționale de stat către furnizorii care, în cazul semnării de acorduri de întrajutorare, vor fi obligați să redirecționeze către Germania cantități de gaze destinate contractual altor clienți. Asta cu toate că legislația UE prevede că aceste compensații vor fi ulterior rambursate de către statul german.

Germania negociază și cu Italia și Cehia, însă Italia a cerut amânarea discuțiilor până după alegerile de la jumătatea lunii, iar cehii au spus că ar fi de acord să își împartă resursele doar dacă compensațiile financiare datorate de Guvernul de la Praga furnizorilor obligați să redirecționeze gaze către Berlin vor fi plafonate.

″În prezent, nu este de așteptat niciun progres în negocierile privind încheierea de acorduri bilaterale de solidaritate″, a punctat Habeck.

Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale a Energiei, a declarat recent că cele 27 de state UE ar trebui să se coordoneze pentru a putea trece cu bine de criza energetică, mai ales dacă Rusia va opri complet livrările de gaze către Europa.

Deși Germania și-a atins ținta de umplere a depozitelor sale de gaze la un nivel de 80% cu 2 luni înainte de termenul pe care și-l fixase, cea mai mare economie a Europei suferă în continuare din cauza scumpirilor galopante la energie, care riscă să afecteze serios gospodăriile populației și să arunce țara în recesiune.

Astfel, printre altele, Germania a luat măsura de a reporni o parte din centralele sale pe cărbune, de neimaginat cu nu mult timp în urmă, dat fiind gradul de angajament al autorităților de la Berlin față de obiectivele europene de reducere a emisiilor de CO2, pentru combaterea schimbărilor climatice.

„În cazul în care un stat membru a solicitat aplicarea măsurilor de solidaritate (…), un stat membru conectat direct la statul membru solicitant sau, în cazul în care statul membru prevede acest lucru, autoritatea sa competentă sau operatorul de transport și de sistem sau operatorul sistemului de distribuție trebuie, în măsura în care este posibil fără a crea situații periculoase, să ia măsurile necesare pentru a se asigura că furnizarea de gaze către alți clienți decât clienții protejați în virtutea principiului solidarității este redusă sau este sistată în măsura în care este necesar și pentru atât timp cât nu este asigurată furnizarea de gaze către clienții protejați în virtutea principiului solidarității în statul membru solicitant. Statul membru solicitant se asigură că volumul de gaze relevant este livrat efectiv către clienții protejați în virtutea principiului solidarității de pe teritoriul său”, prevede Regulamentul (UE) 1938/2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze. Acesta mai stipulează că ajutorul de solidaritate este furnizat pe bază de compensare, iar statul membru care solicită ajutor de solidaritate plătește prompt sau asigură plata la timp a unei compensări echitabile statului care acordă ajutor de solidaritate, care să acopere cel puțin gazelle livrate pe teritoriul statului membru solicitant, toate celelalte costuri relevante și rezonabile generate de acordarea ajutorului de solidaritate, inclusiv, după caz, costurile unor măsuri care ar fi putut fi stabilite în prealabil și rambursarea oricărei compensări plătite de statul membru care acordă ajutor de solidaritate unor entități implicate în acordarea ajutorului de solidaritate, ca urmare a unor proceduri judiciare, proceduri de arbitraj sau proceduri similare și ca urmare a soluționării litigiilor, precum și rambursarea costurilor aferente unor astfel de proceduri.

După cum a relatat Profit.ro, conform legislației naționale și europene, și România trebuia să încheie cu statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali dintr-o alta. Până în prezent, autoritățile de la București nu au comunicat nimic în această privință.

România este văzută ca esențială pentru reușita planului Uniunii Europene de a pune capăt dependenței continentului de importurile de gaze naturale din Federația Rusă, inclusiv pentru asigurarea aprovizionării Ucrainei și Republicii Moldova, ca țară de tranzit al fluxurilor de gaze din alte surse, reiese din documentele planului REPowerEU al Comisiei Europene. Potrivit sursei citate, printre măsurile avute în vedere la nivel comunitar se numără asigurarea livrării de gaze în flux invers (reverse flow) din România către Ucraina și Republica Moldova, prin conducta transbalcanică.

Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!

Albu Mihaela

Albu Mihaela lucrează în presă din 2011 și a învăţat să facă ştiri la o televiziune locală unde s-a specializat pe politică, justiției și economie.

Comentează

Back to top button