Peste 40% din românii rezidenți n-au trecut de clasa a VIII-a, dacă au ajuns acolo, arată rezultatele parțiale ale Recensământului populației derulat anul trecut. Motivul: deși suntem în secolul XXI și țară membră a Uniunii Europene, în mediul rural, tinerilor le este aproape imposibil să meargă la liceu. Consecința: o performanță economică slabă, scrie Adevărul.
Nivel de educație surprinzător de modest pentru 40,5% din populația rezidentă în România, arată datele parțiale ale Recensământului populației și locuințelor, în timp ce doar 16% au studii superioare.
Ultimii din UE la studii superioare
Mai mult decât atât, datele Eurostat arată că proporția populației cu facultate în populația cu vârste între 25 și 34 de ani, în 2021, plasează România pe ultima poziție din UE cu aproape 24%, comparativ cu 42%, media europeană. Iar dacă luăm în calcul întreaga populație cu vârste între 25 și 74 de ani, ne menținem pe același loc ultim, cu o proporție de 18%, față de 31%, media UE. „Ne putem întreba cum poate fi apreciat nivelul general de educație al populației atât timp cât 84% din populația țării are absolvită o școală de nivel inferior celui superior – este vorba de „cel mai înalt nivel de educație absolvit până la 1 decembrie 2021”, punctează prof.dr. Vasile Ghețău, specialist în demografie.
Unde se află originea acestei probleme? Este vorba despre organizarea și performanțele sistemului de educație, supus aproape permanent unor reforme mediocre, de un minister având competență modestă, cu selecție după nocivele criterii de partid, subliniază specialistul în demografie Vasile Ghețău. Sau originea se află în atitudinea populației față de educația copiilor, acceptarea mediocrității, rezervele în fața unui învățământ performant care implică automat exigența sau pur și simplu interesul pentru studii superioare s-a diminuat?
Pentru Mihai Maci, expert în educație, multe dintre persoanele cu un nivel redus de educație sunt rezultatul perioadei comuniste: „Sunt oameni care sunt mai în vârstă și care au o școlarizare mai precară făcută atunci. Și situația nu s-a schimbat după 1990. Avem nenumărate probleme cu oameni care nu au niciun fel de școlarizare. Din păcate, aici ne aflăm. Suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol”. De ce? Pentru că, în general, la toate lucrurile care țin de stat, fie că vorbim despre infrastructură sau de asigurări sociale, pentru ca ele să fie funcționale, trebuie să ai un stat funcțional. ”Ori, statul nostru este ineficient, nu-și face treaba și nu cunoaște realitatea din teren. Și nu e dedicat rezolvării acestor probleme”, mai spune Maci.
Migrația pentru studii – un fenomen cât se poate de real – ne face o țară lipsită de viitor. ”Tot mai mulți părinți devin conștienți că odată ce copilul lor a terminat gimnaziul, dacă rămân în România își reduc șansele până la zero. Și atunci, oamenii aleg să-și trimită copiii la studii în străinătate sau să-i însoțească acolo. Și asta ar trebui să fie o problemă pentru statul nostru”, adaugă expetul în educație.
Fugim din România pentru că pe drumurile ei se moare, în spitale e dezastru, iar școală nu mai e aproape deloc. „Dacă te duci după copil la școală, vine și nici nu vrea să vorbească cu tine că l-au torturat la Matematică. Cam așa stau lucrurile”, punctează Mihai Maci.
Cât privește proporția celor cu studii superioare, ar fi interesantă o statistică mai amănunțită. Ar trebui să ne preocupe, mai spune Mihai Maci, câți dintre absolvenții cu facultate și lucrează în domeniile absolvite: ”Pentru că pot avea o domnișoară care a terminat facultatea că așa au vrut mama și tata, dar ea este coafeză. Sau a făcut Dreptul și este taximetrist. Noi cerem de la universități statistici cu câți absolvenți au și pot fi mulți, dar câți lucrează într-un domeniu în care calificarea pe care au dobândit-o este valorizată social? Pentru că asta ar trebui să ne intereseze”.
Un progres, totuși
Cu toate acestea, rezultatele recensământului arată o situație mai bună decât cea din 2011, de la precedentul recensământ, când proporția persoanelor cu studii primare sau fără în populația generală era de 50%. Totodată, în 2021 erau analfabete 143.600 de persoane, față de 245.400, în 2011, când aveam doar 12,9% proporție de absolvenți cu studii superioare. „Să ai peste 40% populație cu studii primare sau fără este foarte mult. Și, mai ales, este puțin să ai doar 16% populație cu studii superioare. Chiar dacă față de recensământul precedent la studii superioare s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire, suntem în continuare țara din UE cu cel mai mic procent de persoane cu studii superioare. Pe scurt, consecințele sunt o performanță economică slabă și cauzele sunt, în primul rând, faptul că mulți dintre absolvenții cu studii superioare pleacă. Ca să nu mai vorbim despre absolvenții de liceu care merg la facultate în străinătate și cei mai mulți rămân acolo”, explică sociologul Mircea Kivu.
Sursa Adevarul
Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!
