Într-un salon de spital ucrainean pentru soldați răniți, unde abia dacă pătrunde lumina zilei, un tată vorbește cu fiul său rănit timp de ore întregi. Serhii Șumei, în vârstă de 64 de ani, nu l-a certat niciodată pe Vitalii pentru că a ales să meargă la război. Chiar și acum, în ciuda leziunilor provocate pe creierul fiului său de explozia unui obuz de artilerie, Serhii simte mândrie, nu milă.
„În ultimele cinci luni am fost în permanență alături de el, alături de el, alături de el, alături de el, alături de el”, spune Serhii, el însuși un fost soldat pensionat. „Nu plec nicăieri. … decât pentru o țigară”.
Vitalii, un comandant de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune, în vârstă de 34 de ani, a fost rănit în regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a devenit sinonimă cu pierderi îngrozitoare în luptele actuale atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia. Cât de mortale nu se știe – pentru că niciuna dintre părți nu spune. Din fluxul de soldați răniți care ajung de pe linia frontului la spitale precum cel în care se află Vitalii, este evident că costurile sunt grave, notează AP.
Ambele părți au trimis trupe și resurse pentru a cuceri sau apăra bastioanele din Donbas, luptând timp de luni de zile în lupte dureroase, de uzură, până la ceea ce a devenit în mare parte un impas sângeros. După eșecurile înregistrate în alte părți din Ucraina pentru invazia de aproape 11 luni a președintelui Vladimir Putin, Rusia caută un fel de succes localizat în Donbas, chiar dacă asta înseamnă doar preluarea controlului asupra unui oraș sau a două orașe transformate în dărâmături. Ucraina vrea să facă avansurile Rusiei cât mai costisitoare posibil.
Orașele Bakhmut și Soledar din Donbas au fost transformate în peisaje infernale ca urmare a acestui lucru. Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, le-a descris ca fiind „complet distruse”, presărate cu cadavre și cratere, și cu „aproape nicio urmă de viață”.
„Așa arată nebunia”, spune Zelenskyy.
Vitalii a fost rănit la 25 august pe o altă secțiune a liniei frontului din Donbas, în Adviivka, la aproximativ 70 de kilometri la sud de Bakhmut. Obuzul care i-a lovit adăpostul a declanșat alți explozibili. Deflagrația a provocat un crater în craniul lui Vitalii care este la fel de adânc și de lat ca o jumătate de pepene galben. Rănile sale cerebrale au fost atât de grave încât medicii se îndoiesc că va mai da semne de conștiență.
Acum, Vitalii pare uneori conștient de ceea ce îl înconjoară. Clipește. Poate să înghită. Dar este în mare parte imobilizat.
Serhii refuză să renunțe la el.
„Vedem unele progrese, ne punem pe picioare. Aceasta este opinia mea”, spune el.
Își petrece ore întregi la căpătâiul lui Vitalii, împărtășind știri de pe câmpurile de luptă, recitând din cărți și citind mesaje de susținere.
Acestea sunt trimise de ucraineni recunoscători care îl îndeamnă pe Vitalii să „Rezistă la viață! Avem mare nevoie de tine!” și îi spun „Ești puternic! Te vei descurca!”
Serhii spune că lacrimile se rostogolesc pe obrajii lui Vitalii atunci când îi citește mesajele. Alte semne de ameliorare au apărut la sfârșitul lunii decembrie, când Vitalii a început să își miște degetele de la picioare, spune Serhii. Vitalii a început, de asemenea, să se încrunte, ceea ce Serhii interpretează ca însemnând că fiul său este interesat de ceea ce îi citește.
Și recent, spune Serhii, o altă descoperire: răspunsuri audibile din partea lui Vitalii.
„Am început să-l întreb „Știi cine sunt eu?”, iar el mi-a răspuns „Tată””.
Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!
