Gabriel Sandu vrea să scape și de al doilea mega-proces de corupție. Dosarul „Poșta Română”, cu un prejudiciu de 5 milioane de euro

Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor, e pe cale să scape de al doilea mega-dosar în care este inculpat, după ce în luna decembrie 2022 Înalta Curte a constatat că faptele acestuia din Dosarul Microsoft 3 s-au prescris. A venit rândul acum Dosarului Poșta Română s-o ia pe calea fără de întoarcere a prescripţiei, iar prejudiciul de 5 milioane de euro să fie lăsat „în plata Domnului”.

Toți cei 9 inculpați din Dosarul Poșta Română, în frunte cu Gabriel Sandu, au solicitat Înaltei Curți constatarea intervenției prescripţiei și încetarea procesului penal, urmarea a deciziilor CCR și ICCJ. Dosarul este abia la al 7-lea termen de judecată, până acum fiind amânări și chestiuni procedurale.

„Este cineva care dorește continuarea procesului?”, a întrebat judecătoarea, de parcă spera să se ridice vreun „viteaz”.

În sală s-a lăsat însă o liniște adâncă: avocații s-au oprit din frunzărit hârtii, inculpaţii înghițeau în sec, iar dacă ar fi fost vreo muscă cu siguranță că și-ar fi făcut remarcată prezența.

„Înțelegem că niciun inculpat nu dorește continuarea procesului și toți solicită pronunțarea unei soluții de încetare a cercetării judecătorești. Înainte de a purcede, ar trebui să vedem și momentul procesual în care se solicită acest lucru. Instanța trebuie să soluționeze și latura civilă, ceea ce implică administrarea unui probatoriu. Noi înțelegem să ne exercităm în continuare acțiunea penală, să depunem cereri și să ridicăm excepții. Cu privire la prescripție avem alte opinii: parchetul înțelege să depună o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pe care sunt pregătită să o susțin”, a declarat procuroarea de ședință.

„În măsura în care doamna procuror susține că astăzi poate să susțină cererea de sesizare a CJUE, înseamnă că și DNA e de acord că a intervenit prescripția”, a întors-o un avocat.

„Riscul sistemic de impunitate”: Când spune CJUE că pot fi ignorate deciziile CCR

DNA a solicitat sesizarea CJUE în legătură cu „riscul sistemic de impunitate” pe care îl creează decizia CCR pe tema prescripţiei.

Expresia citată este luată tot dint-o hotărâre a Curții de la Strasbourg, pronunțată într-o cauză legată de Dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată Elena Udrea.

În respectiva decizie, judecătorii europeni au transmis magistraților români că pot să ignore deciziile CCR a căror aplicare creează „un risc sistemic de impunitate” în cauzele de corupţie sau fraude cu fonduri europene:

„Obligația de a prevedea sancțiuni efective și disuasive pentru infracțiunile de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție. Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, este paragraful din decizia CJUE.

În cele câteva luni de la decizia CCR și, mai cu seamă, de când și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte a confirmat-o, instanțele au respins pe bandă rulantă solicitările DNA.

Singurul judecător din România care a sesizat CJUE

Un singur magistrat din România a trimis o astfel de sesizare pe masa CJUE: este vorba de judecătoarea Mălina Tebieș de la Judecătoria Bistrița.

Iată câteva extrase din motivare:

• „Odată constatată îndeplinirea termenului general unic de prescripție a răspunderii penale, cu titlu de principiu, instanțele de judecată învestite pendinte cu judecarea acuzațiilor penale și organele de anchetă penală ar trebui să facă, de îndată, aplicarea articolului 16 alineatul 1 litera f) din Codul de procedură penală, în urma survenirii cauzei de încetare a procesului penal a intervenirii prescripției și să închidă procedurile judiciare.
• Mecanismul ar opera, fără excepții, în cazul oricăror fapte ce constituie infracțiuni, indiferent de natura şi gravitatea acestora, inclusiv asupra celor de fraudă și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniuni și corupție, referitor la care România și-a asumat obligații exprese și distinct reglementate de cadrul unional, cu privire la care Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în jurisprudența sa.
• În atare condiții, s-ar crea un mecanism efectiv de impunitate sistemică a oricăror fapte ce constituie infracțiuni, indiferent de felul, natura şi gravitatea acestora, prin închiderea procedurilor judiciare în dosarele penale în care nu s-a pronunțat ori nu se pronunță o hotărâre judecătorească în termenul de prescripție generală sau, după caz, prin redeschiderea unor procese penale în care s-au pronunțat hotărâri definitive deși, potrivit tezei analizate, era împlinit termenul de prescripție generală”, arată judecătoarea în motivare.

Sursa Ziare