Premierul ungar Viktor Orban a ținut sâmbătă discursul său anual de o oră în fața concetățenilor, jumătate din el axându-se pe războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei și pe motivele pentru care Budapesta nu este de acord cu sancțiunile și ajutorul militar acordat Kievului.
Orban a subliniat că 2023 va fi, în opinia sa, cel mai periculos an de la căderea comunismului, din cauza amenințării războiului și a inflației. El a adăugat că singura modalitate prin care Ungaria poate garanta o viață pașnică este „să stea departe de războiul ruso-ucrainean”.
„Facem parte din lumea occidentală, suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene, iar acolo toată lumea este de partea războiului, sau cel puțin pretinde că este, cu excepția noastră”, a spus Orban, adăugând că în Ucraina se află în război „nu o armată a binelui și a răului, ci trupele a două țări slave care duc un război, limitat în timp și până acum în spațiu”.
„Este războiul lor, nu al nostru”, a declarat premierul ungar, adăugând că Ungaria recunoaște dreptul Ucrainei la autoapărare, dar ar fi greșit să pună interesele Ucrainei mai presus de cele ale Ungariei.
Orban a adăugat că ajutorul umanitar acordat Ucrainei nu înseamnă tăierea legăturilor Ungariei cu Rusia. „Ne vom menține relațiile economice cu Rusia și sfătuim întreaga lume occidentală să facă același lucru, pentru că fără relații nu va exista încetarea focului sau discuții de pace”, a spus el.
Separat, în discursul său, premierul ungar s-a concentrat pe reacția Occidentului la războiul din Ucraina. El consideră că „Europa se îndreaptă spre război, se află în echilibru pe o linie fină și, de fapt, se află deja într-o stare de război indirect cu Rusia”, iar NATO ar urma să discute în curând despre introducerea în Ucraina a unor „așa-zise trupe de menținere a păcii”.
Premierul ungar consideră că un război la scară largă în Ucraina a avut loc pentru că Occidentul a permis acest lucru. El a citat războiul ruso-georgian din 2008, care a fost „localizat” după ce a ocupat 20% din teritoriul georgian, și evenimentele din 2014, când Franța și Germania „au optat pentru negocieri mai degrabă decât pentru război”.
Potrivit lui Orban, ceea ce s-a întâmplat este un alt argument împotriva „superputerii de la Bruxelles” și în favoarea statelor naționale puternice: se spune că atunci când decizia a fost luată de statele membre ale UE, s-a obținut pacea, iar „centrul imperial” a început un război.
Separat, premierul ungar a recunoscut totuși că, în ciuda opiniilor sale divergente, a înțeles poziția „prietenilor noștri polonezi și baltici” cu privire la războiul din Ucraina. „Dar ceilalți?” – a întrebat el.
De remarcat că luna trecută Viktor Orban a declarat, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Budapesta, că obiectivul Rusiei este de a transforma Ucraina într-o ruină neguvernabilă, astfel încât Occidentul să nu o poată revendica „ca premiu”, iar Ucraina, ca și Afganistanul, este acum un „no man’s land”. Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat apoi pe ambasadorul ungar pentru explicații.
Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!
