SOCIAL

Străinii demontează prejudecățile despre români. „Credeam că sunt țigani și vorbesc un fel de rusă” VIDEO

Doi tineri, un german și un britanic, ambii studenți la Medicină, în România, au decis să pună umărul la demontarea unor prejudecăți care încă persistă în Occident față de români.

Un german și un britanic stabiliți în București vor să schimbe imaginea României și a românilor, iar pentru asta au realizat un clip pe You Tube în care vorbesc despre concepțiile greșite ale occidentailor față de această țară.

Neamțul David Christian Nies și-a dat mâna cu britanicul de origine nigeriană Josue Simo Ghuksi, iar cei doi vorbesc deschis despre prejudecățile vesticilor care încă îi afectează pe români. Scopul lor e să demonteze aceste prejudecăți, pe care le consideră nedrepte, iar în același timp să le ofere consultanță străinilor care vor să vină și să studieze în România.

Cred că ar fi grozav să începem acest podcast spunând ceea ce am crezut noi despre România înainte să venim aici”, a început Nies, iar prietenul său a adoptat imediat ideea.

„O să fiu sincer, înainte să vin aici nu prea m-am gândit mult la locul asta. Nici măcar nu plănuiam să vin în România, ci în țară vecină, în Bulgaria, dar când m-am hotărât să vin aici, m-am gândit în primul rând la infrastructura de aici, care nu avea să fie la fel de bună că în Marea Britanie. Îmi imaginam că drumurile sunt pline de gropi, că arată cam ca la 1500 sau ceva de genul. Desigur că sunt drumuri proaste pe la țară, poate prin preajma fermelor agricole. Am crezut că transportul, atât în ceea ce privește drumurile, infrastructură rutieră, mașinile, trenurile nu vor fi pe atât de bune pe cât mi-aș fi dorit, mai ales că eu am călătorit prin locuri precum Franța…”, a spus Ghuksi.

„Îmi imaginam ceva ca într-un oraș vechi din Italia, îmi imaginam că străzile sunt pietruite cu piatră cubică, mă gândeam că dacă ieși din capitală vei da peste căruțe trase de cai. Am întâlnit, dar nu așa multe. Apoi, m-am gândit că limba va fi sălbatică, un fel de rusă, ceva de genul asta. În plus, m-am gândit și că va fi puțin cam periculos”, a spus el.

Nici amicul său nu avea însă o imagine mai bună, înainte de a veni în România.

„Mi-am imaginat România mult mai gri, fiind o țară din Estul Europei. E un vibe pe care îl are Bucureștiul, dar evident că nu toată România. Apoi, a fost povestea asta cu limba. Nu știam nimic și mă gândeam că e ceva de genul limbii ruse, cred că toată lumea crede asta la început. Despre oameni, să fiu sincer, am crezut inițial că toți trebuie să fie țigani și cred că mi-am imaginat asta și pentru că nu prea am avut contact cu români în Germania. Sunt mulți români în Germania și sunt nemți care au întâlnit români sau care au fost în România. Însă pentru mine nu era clar și, în plus, pentru că am venit foarte rapid în România, nu am avut timp să mă gândesc. De fapt, îmi amintesc că am avut un coleg de școală român, era foarte bun, am și fost la ei acasă de câteva ori. Erau la fel ca noi, aveau mâncare bună”, a rememorat el.

Adevăr și eroare

Apoi, a sugerat ca discuția să pronească de la originea românilor și cine sunt ei. Replica britanicului nu a întârziat. Printre spusele sale s-a strecurat însă și eroare, anume că România ar fi fost întemeiată în 1912.

„Da, bună întrebare. Pentru că sunt mulți români, de fapt romi, țigani, care au ajuns în diferite țări precum Germania, Marea Britanie, Franța, Spania și multă lume ajunge să se gândească că acești romi sunt, de fapt, români. Iar asta nu este adevărat. Când a fost întemeiată România, în 1912? Deci a fost fondată în 1912, este o colecție de locuri, de teritorii diferite care au fost puse laolaltă, unul dintre ele fiind Transilvania. Da, este un loc adevărat, nu este un fel de spațiu misterios! Valahia a fost un alt teritoriu și Moldova, toate trei au fost reunite și s-a ajuns la ceea ce este România acum”, e expunerea făcută de Ghuksi.

Discuția a continuat, cu germanul punând întrebări. Următoare întrebare, „care e pentru tine românul tipic, cum l-ai descrie?” a primit imediat răspuns.

„„Etnicii români sunt albi, europeni”

„Etnicii români sunt albi, europeni. Au ochi, în general, căprui deschis”, a spus Ghuksi, iar colegul său l-a completat: „Îmi amintește de mama colegului român care avea niște ochi superbi, maro deschis.”

Apoi, germanul a vorbit despre minoritatea romă din România. „Am aflat că romii au venit în zona pe la 1300, din nord-vestul Indiei. Știu apoi că Ceaușescu a adus mulți romi să lucreze în fabrici, practic au fost că sclavii să zicem așa”, a spus el.

Germanul a intervenit imediat în discuție. A vorbit din nou despre  romii din România și a afirmat că aceștia sunt  mai numeroși în țări ca Ungaria sau Bulgaria.

Străinii își imaginează că sunt mulți țigani în România, dar ei sunt doar undeva la 3 la sută din populație. În Ungaria sau în Bulgaria reprezintă 10 la sută din populație. Sunt mai mulți decât grecii sau turcii, care reprezintă 5-6 la sută. Deci nu sunt așa de mulți țigani precum își imaginează lumea. Mulți sunt aici de secole, și-au pierdut din limba maternă, vorbesc română, uneori le este greu să se integreze, se confruntă cu rasismul în țara lor, lucru care sincer nu îmi place. Mi s-a spus că românii nu sunt împotriva negrilor, ci împotriva țiganilor. Iar asta mi se pare puțin sălbatic”, a mărturisit el.

Christian Nies a încercat să vină cu o explicație pentru pretinsa ostilitate a românilor față de romi: „Cred că problema este că ei își construiesc o societate paralelă, ceea ce nu e un lucru bun. Când vii dintr-o altă țară, dintr-o altă cultură, e greu până te adaptezi. Abia la a treia generație se poate vorbi de adaptare. Pe de altă parte, felul denigrator în care au fost tratați, ca oameni de mâna a doua, ca oameni cu care nu vrem să avem de a face, este dificil pentru ei.”

Ce soluție văd ei pentru romi

Singura soluție ar fi, în opinia lui Simo Ghuksi, ca romii să fie educați. Astfel, spune el, s-ar rezolva problema, iar romii ar fi integrați și nu ar mai constitui o problemă pentru societate: „Cred că principalul mod prin care poate fi rezolvată această situație este prin educație. Mai exact, prin educarea țiganilor. Cu cât mai mulți dintre ei vor fi școliți, nimeni nu îi va mai respinge, ci îi va trata că pe oameni educați, inclusiv atunci când aplică pentru un job, indiferent din ce mediu provin. Cu cât mai mulți vor urma o școală, cu atât mai mulți vor reuși să își facă propriile afaceri sau să obțină locuri de muncă, să se integreze în societate în loc să fie marginalizați, vor fi mai bine priviți.”

Ce atribute i-ai oferi unu român tipic acum, că locuieșți aici?”, l-a întrebat din nou prietenul german. Iar britanicul nu a stat prea mult pe gânduri. „În primul rând, aș spune despre români că sunt foarte muncitori. Și vezi asta în viața de zi cu zi, vezi cât de mult muncesc fără să se plângă.”

L-a întrerupt însă neamțul, care spune că are altă percepție. În opinia sa, deși România este o țară săracă, are un șomaj mai redus decât alte țări din Uniunea Europeană.

„Eu văd puțin diferit. Le place să se plângă, dar într-adevăr, nu de cât de mult muncesc. Despre orice, dar mai puțin despre muncă. Fără nicio excepție, românii muncesc foarte mult și am adus și o statistică în sensul asta. Astfel, într-o statistică a șomajului, în comparație cu alte țări din Europa, România se află undeva la mijloc. Cred că e o statistică grozavă pentru România, care știm cât este de săracă. Pui totul în comparație și ai crede că, în mod normal, cu cât țările sunt mai bogate, cu atât ar trebui să aibă mai puțini șomeri, pentru că duc o viață atât de bună, au apartamente drăguțe, mașini frumoase. În Germania, de exemplu, șomajul este de 3,1 la sută, în Polonia este de 2,8 la sută. România are un șomaj de 5,7 la sută și cel mai rău stă Grecia, cu 13 la sută, iar Spania are 12 la sută șomeri, dintre cei care ar putea să lucreze, evident. Cred că asta reflectă cât de mult sunt dispuși oamenii să muncească”, a punctat Christian Nies.

A fost rândul britanicului să-l completeze. „Cel mai probabil se întâmplă asta și din cauza că oamenii trebuie să muncească din greu că să poată supraviețui. România are al treilea cel mai mic salariu minim, undeva la 515 euro”, a subliniat el. „Trebuie să îl punem și în comparație cu cheltuielile de aici”, a intervenit colegul său.

Și în Marea Britanie sunt cei mai muncitori

Britanicul a continuat lăudând hărnicia românilor, despre care spune că este recunoscută în Marea Britanie. „Și în Marea Britanie se știe că în general cei mai muncitori oameni sunt polonezii și românii. Sunt înnebuniți, dependenți de muncă, fac orice muncă pe care britanicii nu vor să o facă.”

Sursa Adevarul.ro

Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!

Comentează

Back to top button