„Acest summit nu a fost despre NATO, dar am ridicat această problemă”, a declarat Volodymyr Zelenskyy în fața unei săli de conferințe pline în complexul Fortăreața Mimi din Moldova, unde tocmai se încheiase un summit cu 50 de lideri europeni.
Într-adevăr, această reuniune nu trebuia să fie deloc despre Alianță – dar, de fapt, au existat mai multe declarații care au adus Ucraina cu „jumătate de pas” mai aproape de aderarea la NATO.
Nu a fost un summit despre avioane, dar s-a format o coaliție de opt țări europene care vor participa la furnizarea de avioane F-16, și s-ar putea să se extindă.
Nu a fost un summit despre sistemele de apărare antirachetă, dar acestea au devenit unul dintre subiectele principale ale declarațiilor lui Zelenskyy în contextul întâlnirilor cu partenerii occidentali, iar pentru prima dată a fost exprimată ideea creării unei „coaliții Patriot”.
În cele din urmă, și mai previzibil, acest eveniment a devenit și un „summit privind Transnistria” pentru Republica Moldova.
Pentru prima dată, acest lucru a fost recunoscut în mod public de către principalele state occidentale. Iar summitul a avut loc în mod simbolic la granița zonei de ocupație.
Iar Zelenskyy și-a conturat în cele din urmă în mod oficial poziția privind posibilitatea participării Forțelor Armate la de-ocuparea acesteia și a „ucis” în cele din urmă formatul rusesc de negocieri privind reglementarea transnistreană.
Pe scurt, summitul comunității politice europene s-a transformat, în mod firesc, într-un fel de „summit pan-european de securitate”. Și, așa cum se întâmplă întotdeauna în cazul problemelor de securitate, reuniunea a lăsat mai multe probleme nerezolvate. De exemplu, în ceea ce îl privește pe Erdogan.
Yevropeiska Pravda a relatat deja rezultatele reuniunii liderilor într-o explicație video din fortăreața Mimi, unde a avut loc evenimentul, și vă invită să o urmăriți. Dar noi am pregătit și un articol text mai detaliat despre aceasta.
Sub protecția NATO și a forțelor armate
Pentru Republica Moldova, problema cooperării cu Alianța este încă una care divizează. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că, timp de mulți ani, propaganda rusă a răspândit și încă mai răspândește povești înfricoșătoare despre NATO.
Pentru a nu irita publicul, chiar și actualul guvern pro-occidental evită să facă declarații despre Alianță (pentru mai multe detalii, vezi recentul articol al PE „De ce Moldova nu vrea să adere la NATO”).
Cu toate acestea, când a venit vorba de summitul din Moldova, care a reunit liderii a aproape cincizeci de state și conducerea UE, nu a fost timp pentru convenții, iar Chișinăul s-a adresat Alianței pentru ajutor. O aeronavă NATO AWACS a fost alocată pentru a patrula spațiul aerian al Republicii Moldova, iar cu câteva săptămâni înainte de reuniune, elicopterele militare NATO au început să se antreneze în Moldova.
Ce altceva se mai putea face dacă Moldova nu are propria armată capabilă? Și nici măcar forțele de ordine nu se descurcau bine – exista un deficit de polițiști, ceea ce a dus uneori la situații comice.
Cu toate acestea, nu doar Alianța a fost cea care a garantat securitatea summitului și a țării în ansamblu.
Atât președintele Sandu, cât și alți oficiali au recunoscut că Moldova datorează acest lucru Ucrainei, în primul rând.
Pentru că, fără rezistența eroică a forțelor armate de anul trecut, Republica Moldova ar fi putut înceta să mai existe cu totul.
În special, acesta este motivul pentru care Volodymyr Zelenskyy a fost un oaspete atât de binevenit la reuniunea de la Bulboacă. Sandu l-a primit primul și nu a ieșit să se întâlnească cu ceilalți invitați decât după ce a negociat cu președintele ucrainean.
Aceste discuții scurte, de 15-20 de minute, au fost pur și simplu un gest de atenție sau au inclus și chestiuni sensibile? Cel mai probabil prima variantă.
Dar trebuie să recunoaștem că, în urma summitului, Volodymyr Zelenskyy a făcut și el declarații mult așteptate, care au închis oficial pagina neînțelegerilor dintre Ucraina și Republica Moldova în chestiunea crucială a Transnistriei. Deși propaganda rusă a încercat să o strice chiar în timpul vizitei.
Forțele armate ucrainene în Transnistria: ce s-a discutat de fapt la summit
Spre sfârșitul zilei, o parte a spațiului informațional a explodat literalmente cu informații potrivit cărora Maia Sandu ar fi anunțat public acordul Republicii Moldova pentru accesul Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul său pentru a „curăța” Transnistria. Un citat lung (deși ciudat) din partea președintelui a fost dat pentru a justifica această decizie.
Cu toate acestea, această știre a fost un fals absolut, inventată de la început până la sfârșit. Nu au existat deloc declarații ale lui Sandu pe această temă!
Acest fals a apărut pe canalele Telegram care răspândesc narațiuni rusești, cum ar fi Republica Găgăuză, și a fost apoi preluat cu plăcere de presa de propagandă și politicienii ruși și, din păcate, a fost crezut și de canalele Telegram ucrainene și chiar de unele instituții media care nu se obosesc să verifice faptele.
Publicitatea a fost de așa natură încât administrația Sandu a emis o declarație de dezmințire în toiul nopții, iar Zelenskyy a trebuit să răspundă nedumerit la întrebările jurnaliștilor pe această temă.
Între timp, această poveste și răspunsul președintelui au ajutat să pună capăt unei probleme importante.
Zelenskyy a dat asigurări: Ucraina nu va desfășura o operațiune militară în Transnistria decât dacă Chișinăul o va cere.
Această declarație a președintelui ucrainean a pus capăt discuțiilor despre posibilitatea unor acțiuni unilaterale ale Kievului împotriva unui grup de trupe rusești de pe malul stâng al Nistrului.
Nu, acest lucru nu se va întâmpla. Potrivit Eurointegration, Kievul a ajuns la această poziție cu ceva timp în urmă, iar Chișinăul oficial este la curent cu aceasta – iar acum promisiunea lui Zelenski a devenit publică.
O altă declarație marcantă a președintelui în cadrul summitului s-a referit la formatul negocierilor internaționale privind așa-numita „reglementare transnistreană”. Zelenskyy a anunțat moartea actualului format 5+2, iar această declarație nu poate fi decât salutată.
Și principalul lucru este că opiniile Kievului și Chișinăului coincid pe ambele poziții.
Cu toate acestea, principalele probleme de securitate nu au fost legate de Moldova sau de falsurile despre Transnistria, ci de nevoile foarte reale și urgente ale Ucrainei.
Volodimir Zelenski și-a început vizita menționând un alt atac cu rachete rusești care a ucis civili la Kiev și, pentru prima dată, a sugerat că aliații occidentali ar trebui să înceapă să creeze o „coaliție Patriot”, adică o asociație de state care ar lucra pentru a furniza Ucrainei nu orice sistem de apărare antirachetă, ci aceste sisteme specifice.
„De ce Patriots? Pentru că ele pot doborî toate tipurile de rachete rusești. Asta este tot. Avem multe alte sisteme, dar Patriots sunt Patriots”, a explicat președintele.
În mod surprinzător, această idee a Ucrainei a fost susținută la prima întâlnire. În special, premierul olandez a făcut o declarație potrivit căreia Ucraina are nevoie de mai multe sisteme Patriot. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă „coaliția” solicitată de Zelenskyy va fi creată. Kievul mai trebuie să lucreze la punerea în aplicare a acestei idei, care a fost exprimată public în Moldova pentru prima dată.
Există mult mai multă claritate în ceea ce privește problema livrărilor de aeronave.
După discuții, consilierul prezidențial Ihor Zhovkva a anunțat formarea unei alte coaliții europene, una care să se ocupe de furnizarea de avioane de vânătoare către Ucraina, și nu doar de F-16.
Faptul că Ucraina a depășit un singur model în căutarea de avioane, și anume
„Baza părții europene a coaliției a fost formată cu participarea… Marii Britanii, Olandei, Poloniei, Danemarcei, Suediei, Belgiei, Portugaliei și Franței. O declarație comună separată pe această temă a fost adoptată chiar cu președintele francez”, a declarat Zhovkva, subliniind că numărul țărilor care intenționează să se alăture coaliției ar trebui să crească în continuare.
Apropo, sursele EuroPravda din Franța confirmă faptul că delegația lui Macron consideră într-adevăr că decizia de a se alătura „coaliției avioanelor de luptă” este istorică și extrem de importantă; aceasta va implica probabil furnizarea de avioane EuroFighter de fabricație europeană. Cu toate acestea, contribuția va putea fi evaluată în detaliu după ce partenerii vor anunța volumul și calendarul livrărilor la următoarea reuniune în format Ramstein.
În ceea ce privește NATO, reuniunea din Republica Moldova nu a adus prea multe clarificări noi, dar a făcut mai clară poziția a cel puțin două dintre țări.
România a semnat o declarație scrisă de susținere a demersului nostru de aderare. Și, mai important, Olanda a trecut de partea Ucrainei. Sprijinul acestei țări influente din Europa de Vest este o realizare cu adevărat importantă.
Prim-ministrul Țărilor de Jos, Mark Rutte, a anunțat că la summitul de la Vilnius se va contura calea Ucrainei către NATO, deși nu va oferi statutul de membru. Dar, în termeni generali, acest lucru coincide cu abordarea pe care Ucraina le-o cere partenerilor săi.
Desigur, summitul din Moldova nu a oferit toate răspunsurile, iar unele întrebări au fost doar ridicate. De exemplu, una dintre principalele intrigi a fost de ce președintele turc Erdogan, care se gândea de mult timp să meargă în Moldova și care în cele din urmă și-a confirmat participarea cu câteva zile înainte de summit, s-a răzgândit în ultimul moment și nu a venit. Dar aici nu putem decât să speculăm fie asupra sănătății sale, fie asupra motivelor politice, deoarece Turcia nu a oferit o explicație convingătoare.
O altă intrigă este faptul că presa din statele balcanice a fost agitată de un episod în care a fost implicat Zelenskyy, care a ajuns la dispoziția jurnaliștilor doar accidental: a fost vorba de o întâlnire neplanificată între președintele ucrainean și liderul Serbiei pro-ruse, Aleksandar Vucic, după ceremonia foto. Despre ce anume au discutat rămâne necunoscut.
Cu toate acestea, impresia generală este că întâlnirea liderilor, pe care guvernul moldovean a organizat-o la vinăria Mimi, în apropiere de granița cu Transnistria, a fost un succes. Pentru Moldova, pentru Ucraina și pentru securitatea întregii Europe.
Puteţi urmări ştirile 10TV.RO şi pe Facebook!
